Moldovenii sfidează criza. Dobânzile mai mari la credite nu-i sperie. S-au împrumutat de la bănci cu 940 mil. de lei

21 Iun. 2022, 16:21
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
21 Iun. 2022, 16:21 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Volumul creditelor în moneda națională acordate persoanelor fizice, în luna mai 2022, s-a majorat comparativ cu luna precedentă cu 5,0 la sută și a constituit 942,3 milioane lei. Rata medie la aceste credite s-a majorat cu 0,17 p.p, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Din totalul de 942 mil. de lei 70% au fost credite de consum, iar 27% împrumuturi pentru achiziția imobilului.

Creditele de consum au fost acordate cu o rată medie de 11,69 la sută (-0,03 p.p. comparativ cu luna precedentă și +6,70 p.p. comparativ cu mai 2021).

Rata medie la creditele imobiliare s-a majorat cu 0,28 p.p față de luna precedentă și cu 2,19 p.p. față de mai 2021.

Datele BNM relevă că 86,0 la sută din totalul creditelor imobiliare au fost acordate în moneda națională. Creditele de consum, de asemenea, au fost acordate, preponderent, în moneda națională (99,5 la sută din totalul creditelor de consum).

Creditele în moneda națională (Diagrama 6) cu termene de la 2 până la 5 ani, fiind cele mai solicitate în luna de raportare, au fost acordate cu o rată medie de 10,92 la sută (persoanelor juridice – cu 10,30 la sută, persoanelor care practică activitate – cu 12,07 la sută, iar persoanelor fizice – cu 11,70 la sută).

Cea mai mare rată medie la creditele acordate în moneda națională a fost înregistrată la creditele cu termenul de rambursare de la 6 până la 12 luni, constituind 11,11 la sută.

Creditele în valută cu termene de la 2 până la 5 ani (care au avut cel mai mare volum în luna de raportare) au fost acordate cu o rată medie de 3,97 la sută (persoanelor juridice li s-au acordat credite cu o rată de 3,97 la sută, iar persoanelor fizice cu o rată medie de 4,24 la sută.

BNM vrea să tempereze consumul

În ultima decizie de politică monetară de la începutul lunii iunie, guvernatorul BNM, Octavian Armașu declara că politica monetară restrictivă are menirea de a impulsiona economisirea și a spori atractivitatea depozitelor. Politica monetară vizează atenuarea consumului populației precum și a creditării de consum care încălzește economia și alimentează presiunile pro inflaționiste.

„Analizele atestă majorarea ratelor dobânzilor la creditele în monedă națională și temperarea  acordării creditelor, deși ratele depozitelor mențin tendința ascendentă se constată o reticență a populației pe fundalul evoluțiilor conflictului armat din Ucraina”, spunea Armașu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.