Încă 4 zile până la catastrofa financiară pe care Rusia nu a mai cunoscut-o. Biden chiar vrea să-l pedepsească pe Putin

Pe 27 iunie expiră „perioada de grație” de 30 de zile a plăților rusești pentru datoria publică externă.

Dacă Rusia nu reușește să efectueze următoarele plăți până la această dată, atunci va fi declarată în incapacitate de plată.

Jurnalistul Ivan Yakovina a comentat situația pe blogul său de Facebook, susținând că Moscova nu va putea efectua plăți, deoarece Statele Unite au luat măsuri în acest sens.

”Există bani, dar Rusia nu îi poate transfera creditorilor. Prin urmare, incapacitatea este inevitabilă. Putin, desigur, nu este fericit: pentru el este extrem de important ca „defaultul” să nu fie în niciun caz asociat cu numele său și cu epoca domniei sale. Prin urmare, el nu abandonează încercările de a evita această catastrofă. A emis un decret care poate fi numit: „O schemă care vrea să pară vicleană, dar în realitate este destul de proastă”.

Concluzia este următoarea: deoarece Ministerul de Finanțe al Federației Ruse are interdicția să folosească dolari, va da ruble unor bănci, iar acestea vor converti rublele în dolari și le vor da creditorilor ruși. Decretul lui Putin spune că „obligațiile privind euroobligațiunile guvernamentale vor fi recunoscute ca îndeplinite după plata în ruble la cursul de pe piața internă din ziua plății”.

Bineînțeles, Statele Unite pot sabota această manevră. De exemplu, ei amenință băncile cu sancțiuni dacă participă la ea. Nicio bancă nu va fi de acord în mod voluntar cu acest lucru. În general, dacă americanii vor, atunci în Rusia, pe 27 iunie, se va întâmpla un default. Întrebarea este dacă vor. Cred că de data asta o vor face. Biden chiar vrea să-l pedepsească pe Putin”.

Investitorii străini caută modalități de a colecta datorii în caz de neplată a Rusiei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#criză #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.