Cale ferată, pod peste Prut și achiziție de curent. Ce a mai decis Comisia Situații Excepționale

25 Iun. 2022, 19:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Iun. 2022, 19:06 // Actual //  bani.md

În scopul gestionării crizei de la frontieră și fluidizării traficului de persoane și mărfuri, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a dispus să fie instituit un nou punct de trecere a frontierei de stat, „Leova – Bumbăta”, ce va fi deschis traficului internațional, pe segmentul moldo-român . Decizia a fost luată în cadrul unei ședințe CSE, prezidată de prim-ministra Natalia Gavrilița.

Deschiderea noului punct de trecere a frontierei de stat va fi posibilă doar după ce autoritățile competente vor executa lucrările de construcție a drumului de acces și infrastructurii necesare amenajării pe malul râului Prut a unui pod de pontoane. În acest sens, au fost acordate abilitările necesare pentru îndeplinirea acestor obiective, pentru dotarea viitorului punct de trecere a frontierei de stat și pentru negocierile necesar a fi realizate cu partea română.

De asemenea, în scopul efectuării transportului feroviar către portul fluvial-maritim Izmail din Ucraina, CSE a împuternicit Î.S. „Calea Ferată din Moldova” să negocieze și să semneze contracte de antrepriză pentru reabilitarea porțiunii moldovenești a tronsonului de cale ferată Basarabeasca (Republica Moldova) –  (Ucraina), cu o lungime totală de 1188 metri și a stabilit procedurile necesare pentru realizarea acestui obiectiv.

Totodată, în cadrul ședinței de astăzi, membrii CSE au decis să fie prelungit, pentru perioada iulie-august, termenul de achiziție a energiei electrice de către SA „Energocom”, în baza negocierilor directe. Furnizorii vor încheia cu SA „Energocom” contracte bilaterale pentru asigurarea cantităților de energie electrică necesară, iar în cazul modificării tarifelor, vor fi semnate acorduri adiționale. De asemenea, a fost prelungit, până la 31 iulie 2022, termenul de plată de către S.A. ,,Moldovagaz”  a drepturilor de import al gazelor naturale transportate prin conducte pe parcursul lunii mai 2022.

În contextul gestionării crizei refugiaților ucraineni, Comisia a dispus ca toate produsele medicamentoase, precum și echipamentele medicale, recepționate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale din ajutoare umanitare, să fie transmise AO „Uniunea Ucrainenilor din Republica Moldova”.

Totodată, Dispoziția CSE prevede că cetățenii ucraineni, care au intrat în Republica Moldova pe perioada stării de urgență, vor avea drept să se afle pe teritoriul țării noastre pe parcursul a până la 90 de zile după expirarea acesteia. Prevederea se referă și la cetățenii care se aflau legal în țara noastră până la instituirea stării de urgență.

O altă prevedere a Dispoziției se referă la permiterea activității de comerţ ambulant în cadrul târgurilor și iarmaroacelor pentru o perioadă de maximum 120 de zile consecutive.

De asemenea, a fost exclusă obligativitatea deținerii autorizației sanitar-veterinare pentru mijloacele de transport care transportă produse agricole de origine vegetală destinate plasării pe piață internă. Asigurarea condițiilor de igienă rămâne obligatorie.

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.