Dezvăluiri apocaliptice: Estonia ar fi ştearsă de pe hartă de Rusia sub planurile actuale ale NATO

25 Iun. 2022, 17:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Iun. 2022, 17:44 // Actual //  bani.md

Estonia ar fi ştearsă de pe hartă, iar centrul istoric al capitalei sale ar fi ras de pe faţa pământului, conform planurilor actuale ale NATO de a apăra ţara de orice atac rusesc, potrivit premierului său.

Kaja Kallas a declarat miercuri reporterilor că planurile actuale de apărare ale alianţei pentru cele trei state baltice constau în a permite ca acestea să fie invadate înainte de a le elibera după 180 de zile.

Remarcând că au trecut mai mult de 100 de zile de când Rusia a început invazia la scară largă a Ucrainei, premierul Estoniei a declarat: „Dacă se compară dimensiunile Ucrainei şi ale ţărilor baltice, ar însemna distrugerea completă a ţărilor şi a culturii noastre”.

Ea a adăugat: „Cei dintre voi care aţi fost la [capitala] Tallinn şi cunoaşteţi oraşul nostru vechi şi secolele de istorie care se află aici şi secolele de cultură care se află aici – toate acestea ar fi şterse de pe hartă, inclusiv poporul nostru, naţiunea noastră.”

Comentariile sale au fost făcute înainte de summitul NATO de marţea viitoare de la Madrid, în cadrul căruia alianţa va discuta planurile de apărare a flancului său estic, în lumina invaziei Moscovei în Ucraina, inclusiv despre cum să apere mai bine ţările baltice.

Estonia, Letonia şi Lituania fac presiuni pentru ca actuala strategie de a avea aproximativ o mie de soldaţi străini în fiecare ţară pentru a acţiona ca un fir de alarmă să fie înlocuită cu una în care NATO caută să apere fiecare centimetru de teritoriu din prima zi, mai ales după ce a văzut atrocităţile ruseşti în Ucraina.

05 Aug. 2026, 22:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2026, 22:11 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul renunță la varianta inițială de majorare și uniformizare a TVA, după reacțiile din spațiul public, iar noile modificări fiscale vor fi mai moderate și vor proteja consumatorii vulnerabili, a deckarat premierul Vasile Tofan în cadrul emisiunii Secretele Puterii de la Jurnal TV.

Șeful Executivului a precizat că TVA redus va fi menținut pentru alimentele de bază, precum pâinea, laptele, legumele, fructele și cartofii, iar modificările vor fi introduse gradual.

Totodată, Guvernul nu va modifica regimul fiscal pentru consumul de energie și gaze în sezonul rece. Noile reguli vor intra în vigoare abia de la 1 aprilie 2027.

Potrivit premierului, pentru gazele naturale, primii 150 de metri cubi consumați lunar vor rămâne taxați cu TVA de 8%, iar pentru consumul care depășește acest prag se va aplica cota standard de 20%. Vasile Tofan a explicat că aproximativ 86% dintre gospodării consumă sub 150 de metri cubi de gaz în perioada rece, astfel încât majoritatea populației nu va fi afectată de schimbare.

Un mecanism similar va fi aplicat și la energia electrică. Primii 100 kWh vor rămâne taxați cu TVA de 0%, iar energia consumată peste acest nivel va fi impozitată cu TVA de 20%.

În același timp, Executivul pregătește majorări de taxe pentru produsele considerate nocive și pentru anumite sectoare economice. Premierul a anunțat că vor crește accizele la tutun și alcool, precum și taxele aplicate jocurilor de noroc.

Tofan a argumentat că moldovenii cheltuie anual aproximativ 10 miliarde de lei, echivalentul a 2,5% din PIB, pe jocurile de noroc, iar suma ar putea ajunge la 20 de miliarde de lei dacă este luată în calcul și piața ilegală. El a precizat însă că taxarea va fi calibrată astfel încât să nu încurajeze migrarea jucătorilor către piața neagră.

O altă măsură anunțată în premieră vizează sistemul bancar. Guvernul intenționează să majoreze cu 50% impozitul pe profitul băncilor, de la 12% la 18%, măsură care va fi aplicată doar pentru anul fiscal 2027.

Premierul a recunoscut că o taxare mai mare a băncilor poate reduce capacitatea de creditare, însă a spus că Executivul a analizat riscurile și consideră că beneficiile depășesc efectele negative. Potrivit estimărilor prezentate de Tofan, măsura ar urma să aducă la buget aproximativ 600 de milioane de lei într-un singur an.