Criză energetică iminentă. Giganţii energetici francezi îndeamnă oamenii să reducă consumul

Şefii marilor companii energetice din Franţa au îndemnat duminică persoanele fizice şi juridice să limiteze imediat consumul de energie electrică pentru a se pregăti pentru o criză energetică iminentă.

“Trebuie să lucrăm împreună pentru a reduce consumul, în aşa fel încât să recăpătăm un spaţiu de manevră”, au declarat directorii executivi ai Engie, EDF şi Total într-o scrisoare deschisă publicată de săptămânalul Journal du Dimanche, conform Reuters.

Scrisoarea invocă scăderile puternice ale livrărilor de gaze ruseşti, precum şi producţia limitată de electricitate din cauza problemelor de întreţinere.

Franţa îşi propune să îşi umple instalaţiile de stocare a gazelor până la începutul toamnei, a declarat joi premierul Elisabeth Borne. În prezent, depozitele de gaze ale ţării sunt pline în proporţie de 59%.

Invazia Rusiei în Ucraina a aruncat lumina reflectoarelor asupra dependenţei Europei de gazul rusesc, ceea ce a provocat o luptă pentru găsirea unor surse alternative de energie.

Presa franceză a relatat în martie că guvernul se află în discuţii cu TotalEnergies în vederea creşterii capacităţii de a primi GNL, după ce Statele Unite au declarat că sunt pregătite să crească livrările către Europa.

“Luarea de măsuri încă din această vară ne va permite să fim mai bine pregătiţi la începutul iernii viitoare, în special pentru a ne păstra rezervele de gaz”, au declarat directorii companiilor energetice, adăugând că eforturile de limitare a consumului ar trebui să fie “imediate, colective şi masive”.

Franţa şi-a prelungit recent mecanismul de reglementare a preţurilor la gaze până la sfârşitul anului. Programat iniţial să funcţioneze până la sfârşitul lunii iunie, sistemul este menit să limiteze efectele creşterii preţurilor la energie asupra puterii de cumpărare a cosumatorilor.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Energie #Franta #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.