Rusia este înfuriată de sancțiunile „lipsite de viziune” impuse de Japonia

Rusia a promis luni că va lua contramăsuri împotriva Japoniei ca răspuns la impunerea de către Tokyo a sancțiunilor împotriva Moscovei din cauza invaziei sale în Ucraina, relatează Reuters. Premierul nipon Fumio Kishida a anunțat luni mai multe sancțiuni, inclusiv interdicția asupra importurilor de aur rusesc, noi înghețări de active și interdicții de export pentru mai multe persoane și companii rusești.

Japonia s-a alăturat Occidentului pentru a pedepsi Rusia cu un pachet de sancțiuni fără precedent în cele patru luni de când Rusia a lansat războiul împotriva Ucrainei.

Premierul nipon Fumio Kishida a anunțat luni ultimele măsuri luate de Tokyo, inclusiv o interdicție asupra importurilor de aur rusesc, noi înghețări de active și interdicții de export pentru mai multe persoane și companii rusești.

Ambasadorul Rusiei în Japonia a criticat această măsură și a acuzat Tokyo de distrugerea relațiilor dintre cele două țări.

Sancțiunile sunt „lipsite de viziune și dăunează Japoniei însăși, în special comunității de afaceri”, a declarat ambasadorul Mihail Galuzin pe pagina de Facebook a ambasadei ruse.

„Desigur, o astfel de creștere a unei politici ostile față de Rusia va fi luată în considerare de noi în viitoarea noastră abordare față de Japonia și nu va rămâne fără răspuns”, a mai spus Mihail Galuzin.

Marea Britanie, SUA, Canada și Japonia vor interzice importurile de aur rusesc în cadrul noilor sancțiuni impuse ca răspuns la invazia din Ucraina, a anunțat Downing Street duminică, în prima zi a unui summit G7, potrivit AFP.

„Aceste măsuri îi vor lovi direct pe oligarhii ruși și vor ajunge în inima mașinăriei de război a lui Putin”, a declarat premierul britanic Boris Johnson, care se întâlnește în Germania cu liderii marilor puteri industrializate.

Rusia a răspuns la sancțiunile radicale ale Occidentului printr-o serie de măsuri, inclusiv interdicții de intrare în țară pentru jurnaliști, politicieni și oameni de afaceri din Statele Unite, Marea Britanie și Canada.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#sanctiuni #Japonia #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.