Scumpirile mușcă din buzunarele moldovenilor. Lupușor: Soluții magice nu sunt

28 Iun. 2022, 16:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Iun. 2022, 16:16 // Actual //  bani.md

Problema inflației nu are soluții magice. Cea mai răspândită măsură la care au recurs țările din întreaga lume este înăsprirea politicii monetare. Republica Moldova nu poate fi excepție. Presiunile inflaționiste, chiar dacă sunt preponderent de origine externă, trebuie temperate prin o politică monetară anti-inflaționistă echilibrată, cu luarea în considerație a necesității de a promova o politică bugetară stimulativă și țintită pe familiile vulnerabile, și fără imixtiuni politice, constată economistul Expert-Grup, Adrian Lupușor.

Potrivit lui, politica monetară trebuie să se focuseze mai mult pe riscurile inflaționiste și viitoarele presiuni inflaționiste, decât pe evoluțiile curente. Prin urmare, deciziile de politică monetară trebuie să țintească ancorarea așteptărilor inflaționiste și nu temperarea presiunilor inflaționiste deja materializate. Aceasta presupune un accent mai mare pe dezvoltarea prognozelor macroeconomice și integrarea mai plenară a acestora în procesul decizional (reiterăm că deciziile BNM trebuie să fie focusate preponderent pe evoluțiile viitoare ale inflației și mai puțin pe tendințele curente), consultări mai extinse și mai frecvente cu reprezentanții oamenilor de afaceri și comunicare focusată pe înțelegerea mai bună a așteptărilor inflaționiste și ancorarea acestora. În același timp, în perioade când presiunile inflaționiste sunt determinate de factori non-monetari, iar motoarele economiei încetinesc, politica monetară trebuie să se focuseze pe ajustarea cât mai timpurie a ratei de bază, fără o înăsprire dură a normei rezervelor obligatorii. Evitarea înăspririi normei rezervelor obligatorii va permite Guvernului promovarea unei politici bugetare stimulative, asigurând mix-ul de politici necesar dintre politica monetară focusată pe țintirea inflației și politica bugetară focusată pe atenuarea repercusiunilor sociale ale inflației.

Economistul spune că e nevoie de depolitizarea discuțiilor despre inflație, evitarea presiunilor politice pe BNM și consolidarea independenței BNM. Factorii politici trebuie să se abțină de la indicații sau presiuni, directe sau camuflate, la adresa autorității monetare. În acest sens, eventuale comisii parlamentare/politice de evaluare a deciziilor de politică monetară trebuie înlocuite cu o comunicare permanentă și mai eficientă între BNM, Guvern și Parlament pe marginea situației inflaționiste și situației macroeconomice în general. Totodată, este necesară promovarea amendamentelor legislative prevăzute în cadrul Memorandumului cu FMI în vederea fortificării independenței băncii centrale, care este baza asigurării stabilității macrofinanciare a țării.

„Țintirea mai eficientă a compensațiilor pentru tarifele majorate. Chiar dacă compensațiile sociale au avut un rol important în atenuarea repercusiunilor sociale ale creșterii tarifelor la gazele naturale, acestea pot avea efect mai mare în cazul unei țintiri mai eficiente a familiilor cu venituri reduse[1]. Cea mai simplă formulă ar fi acordarea compensațiilor respective doar familiilor care nu consumă mai mult de un anumit plafon maxim de gaze naturale pe lună (un mecanism similar poate fi aplicat și în cazul facturilor la energia electrică). Efectul inflaționist al unor compensații mai bine țintite pe familiile cu venituri reduse este mult mai mic față de compensațiile acordate tuturor, deoarece, în aceste condiții, acest suport financiar din partea statului este canalizat spre produsele/serviciile de primă necesitate”, a punctat Lupușor.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

26 Aug. 2026, 11:52
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Grîu Tatiana
26 Aug. 2026, 11:52 // Uncategorized //  Grîu Tatiana

Asociația „Forța Fermierilor” cere Parlamentului să adopte în regim de urgență proiectul de lege privind licențierea importurilor de cereale și floarea-soarelui. Organizația consideră însă că termenul de aplicare până la 31 octombrie 2026, acceptat de Guvern, nu este suficient pentru protejarea pieței interne.

Fermierii solicită ca inițiativa să fie aprobată săptămâna viitoare, în ambele lecturi, și să includă posibilitatea prelungirii mecanismului de licențiere. Potrivit asociației, fiecare zi fără un asemenea mecanism crește riscul importurilor de grâu, porumb și floarea-soarelui la prețuri de dumping, dar și al unor restricții pentru exporturile de cereale și oleaginoase din Republica Moldova către România.

„Forța Fermierilor” atrage atenția și asupra intenției de majorare cu 50% a cotei TVA pentru cereale și oleaginoase. Asociația susține că subiectul nu a fost discutat în cadrul ultimelor două întâlniri cu prim-ministrul, din cauza lipsei de timp. Fermierii cer ca problema să fie analizată înainte de aprobarea politicii fiscale de către Guvern, întrucât măsura ar putea avea un impact semnificativ asupra producătorilor micro, mici și mijlocii din sectorul cerealier și oleaginos.

Proiectul de lege, elaborat de deputatul Serghei Ivanov, prevede instituirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase. Varianta inițială stabilea aplicarea mecanismului până la 31 decembrie 2027, cu posibilitatea prelungirii cu încă 12 luni.

Guvernul a susținut proiectul, dar a propus reducerea perioadei de aplicare până la 31 octombrie 2026 și eliminarea posibilității de extindere. Executivul consideră că măsura trebuie să fie temporară, pentru monitorizarea pieței și evaluarea impactului importurilor asupra producătorilor autohtoni.

Totodată, Guvernul avertizează că licențierea este o măsură netarifară cu potențial restrictiv asupra comerțului și trebuie să fie compatibilă cu obligațiile asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, DCFTA și în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Executivul solicită și clarificarea condițiilor de acordare a licențelor, a documentelor necesare și a procedurii de examinare a cererilor. Rezerve au fost exprimate și față de participarea reprezentanților asociațiilor de profil la examinarea cererilor, din cauza unor posibile riscuri de conflict de interese.

Proiectul a fost susținut de Guvern în ședința din 26 august.