SUA impun noi sancţiuni Rusiei. Sunt vizate importurile de aur rusesc şi industria de apărare

29 Iun. 2022, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Iun. 2022, 05:00 // Actual //  bani.md

Statele Unite au impus, marţi, sancţiuni împotriva a peste 100 de entităţi şi persoane şi au interzis noile importuri de aur din Rusia, acţionând potrivit angajamentelor luate de liderii Grupului celor Şapte (G7) săptămâna aceasta de a pedepsi în continuare Moscova pentru invazia sa în Ucraina, relatează Reuters și News.ro.

Departamentul de Trezorerie al SUA a anunţat că a impus sancţiuni asupra a 70 de entităţi, dintre care multe sunt esenţiale pentru baza industrială de apărare a Rusiei, precum şi împotriva a 29 de persoane, într-un efort de a împiedica capacitatea Rusiei de a dezvolta şi desfăşura arme şi tehnologie.
Decizia SUA îngheaţă toate bunurile americane ale entităţilor vizate şi, în general, interzice americanilor să se ocupe de ele.
„Luarea în vizor a industriei de apărare a Rusiei va afecta capacităţile lui Putin şi va împiedica şi mai mult războiul său împotriva Ucrainei, industrie de apărare care a fost deja afectată din cauza moralului scăzut, a lanţurilor de aprovizionare întrerupte şi a eşecurilor logistice”, a declarat secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, într-un comunicat.

Companiile ruse din domeniul apărării sancționate de SUA

De asemenea, au fost impuse noi sancţiuni împotriva Rostec, agenţia rusă aerospaţială şi de apărare. Trezoreria SUA a precizat că „umbrela de management a Rostec include peste 800 de entităţi dintr-o gamă largă de sectoare” şi că toate entităţile deţinute, în proporţie de 50% sau mai mult, direct sau indirect de Rostec sunt blocate.

Totodată, compania aerospaţială şi de apărare rusă United Aircraft Corporation (UAC) a fost sancţionată pentru a „slăbi capacitatea Rusiei de a-şi continua atacul aerian asupra Ucrainei”, potrivit Departamentului Trezoreriei.

UAC produce avioane de luptă MiG şi Suhoi – avioane ce sunt pilotate și de aliaţi ai SUA, inclusiv de unii membri NATO – şi este deţinută majoritar de Rostec.

Tupolev, producător de bombardiere strategice şi avioane de transport ruseşti, a fost de asemenea sancţionat.

Irkut Corp, un producător de avioane afiliat al UAC care construieşte multe dintre avioanele de luptă Sukhoi Su-30 utilizate de Rusia în Ucraina, este vizat de sancţiuni, precum şi alte subsidiare ale sale şi companii din sectorul aerospaţial rus.

În plus, aproximativ 20 de entităţi care dezvoltă, produc şi deservesc echipamente electronice militare în cadrul companiei de electronice Ruselectronics, deţinută de Rostec, sunt sancţionate de SUA.

Statele Unite au impus sancţiuni celui mai mare producător de camioane din Rusia, Kamaz, pe motiv că vehiculele sale au transportat rachete şi soldaţi ruşi pe tot parcursul conflictului din Ucraina.

Importul de aur rusesc, de asemenea interzis

Mai mult decât atât, SUA interzice importul aurului rusesc, cu excepţia aurului aflat în afara Rusiei înainte de marţi. Rusia produce anual aproximativ 10% din aurul extras la nivel global şi ocupă locul doi în exporturile Moscovei, pe lângă exportul energiei.

Aurul este un activ crucial pentru Banca Centrală Rusă, care s-a confruntat cu restricţii privind accesul la unele dintre activele sale din străinătate pe fondul sancţiunilor occidentale.

Noile sancţiuni vizează persoane implicate în evitarea sancţiunilor, în conflict, precum şi mai mulţi oficiali actuali şi foşti oficiali din cele două teritorii separatiste din regiunea ucraineană Donbas, Republica Populară Doneţk şi Republica Populară Lugansk.
Departamentul de Stat aplică, marţi,sancţiuni împotriva a 45 de entităţi şi 29 de persoane, inclusiv unităţi militare ruse. Peste 500 de ofiţeri militari şi alţi oficiali ruşi vor fi afectaţi de restricţii privind vizele.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.