Miliardarul rus care a încercat să-l fure pe Vladimir Putin a fost condamnat la 20 de ani de închisoare

Dmitri Mihalcenko, un miliardar rus acuzat de deturnare de fonduri în timpul construirii unei reședințte oficiale pentru președintele Vladimir Putin, a fost condamnat marți la 20 de ani de închisoare, relatează TASS.

Tribunalul militar care l-a judecat pe acesta a decis ca omul de afaceri să execute pedeapsa într-o colonie penală cu regim strict și a dispus de asemenea amendarea sa cu un milion de ruble.

O altă persoană pusă sub acuzare în proces, un fost director al unei companii de stat din cadrul Serviciului de Protecție al Rusiei (FSO), a fost condamnat de instanță la 15 ani într-o colonie cu regim strict, cu o amendă de 900 de mii de ruble.

Fostul șef al Serviciului de Inginerie și Suport Tehnic din cadrul FSO, general-locotenentul în rezervă Igor Vasiliev și șeful unuia dintre departamentele aceluiași serviciu, colonelul Dmitri Ulitin, au fost condamnați de instanță la șase, respectiv cinci ani într-o colonie cu regim general și la plata unei amenzi în valoare de 500 de mii de ruble.
Aceștia și-au pierdut de asemenea gradele militare.

Cum a pus la cale miliardarul rus deturnarea de fonduri

Instanța l-a condamnat marți pe Dmitri Mihalcenko la pedeapsa maximă de 20 de ani, cerută mai devreme în cursul lunii iunie de procurorii ruși.

Rechizitoriul întocmit de aceștia afirmă că FSO a semnat un contract în valoare de 5,7 miliarde de ruble cu una dintre firmele lui Mihalcenko pentru construirea unei reședințe pentru Putin în Novo-Ogaryovo, o moșie la vest de Moscova aflată în proprietatea președinției Rusiei.

Contractul acordat în 2014 prevedea construirea unei case de recepție, a unui hotel cu sală de sport, un birou al comandantului SFO însărcinat cu protejarea lui Putin, un garaj, un hangar pentru depozitarea echipamentelor, un punct de control și o cameră de cazane.

Procurorii ruși afirmă că, după ce au primit un avans de 2,6 miliarde de ruble, inculpații au amânat lucrările în mod repetat și cu ajutorul mai multor firme pe care le-au subcontractat, au încasat și utilizat fondurile „la propria lor discreție.”

Militari ruși, implicați în schema de fraudă

Doi dintre directorii companiilor implicate în schemă au fost deja condamnați la închisoare în 2020 într-un proces separat, primind 5, respectiv 6 ani de detenție într-o colonie penală cu regim strict. Alți doi oameni de afaceri au fost condamnați ulterior la 4 și 3 ani de detenție.

Fostul șef adjunct al departamentului de construcții, inginerie și asistență tehnică din cadrul FSO, locotenent-colonelul Alexei Golohvostov, a fost la rândul său condamnat pentru luare de mită în valoare de 20,7 milioane de ruble.

Procurorii ruși afirmă că, în schimbul banilor, acesta a ignorat furturi și greșeli în timpul construcției reședinței. El a fost condamnat în data de 27 mai a acestui an la 11 ani într-o colonie cu regim strict.

#miliardar #Furt #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.