Revoltător! Luxul din fundul curții - 40% dintre moldoveni sunt cu WC-urile afară

La începutul anului 2022, doar 62,5% din locuințe înregistrate erau dotate cu apeduct, 60,8% dispuneau de canalizare, 44,4% erau racordate la încălzirea centrală şi 90,5% aveau de alimentare cu gaze (naturale şi lichefiate), arată datele Birului Național de Statistică.

Racordarea gospodăriilor la rețeaua de canalizare a înregistrat o creștere nesemnificativă în ulmii patru ani. Astfel, dacă în anul 2017 racordate la rețeaua de canalizare erau racordate 717 mii de locuințe, la sfârșitul anului 2021 numărul acestora s-a majorat cu 12%.

Datele BNS relevă că numărul locuințelor era de 1319,4 cu o suprafață de 90003,0 mii m2.

Ponderea cea mai mare în numărul de locuințe înregistrate la 1 ianuarie 2022 o deținea regiunea de dezvoltare Nord (30,1%), urmată de regiunea de dezvoltare Centru (28,1%), municipiul Chișinău (24,2%), regiunea de dezvoltare Sud (13,7%) și UTA Găgăuzia (3,9%).

După medii de rezidență a fondului locativ în mediul rural au fost înregistrate 750,7 mii locuințe (56,9% din total locuințe înregistrate) cu suprafața de 49388,3 mii m2 (54,9% din total suprafața fondului locativ). În mediul urban au fost înregistrate 568,7 mii locuințe (43,1% din total locuințe înregistrate) cu suprafața de 40614,7 mii m2 (45,1 din total suprafața fondului locativ).

Repartizarea locuințelor după numărul de camere se prezintă astfel: locuințele cu o cameră constituie 10,5% din numărul total al locuinţelor înregistrate, cu două camere – 32,3%, cu trei camere – 36,3%, cu patru şi mai multe camere – 20,9%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#wc #apa #canalizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de motorină ale Ucrainei prin România „nu și-au revenit la nivelurile de dinaintea interdicției”, arată o analiză Profit.ro, deși Kievul a renunțat la restricțiile impuse pe 1 octombrie privind livrările prin portul Constanța. Traderii care foloseau terminalele constănțene preferă acum să vândă pe alte piețe, „printre care România, Serbia și Republica Moldova”.

În analiză se precizează că în octombrie „importurile maritime de motorină prin Oil Terminal au scăzut cu 50%”, până la 190.000 de tone, ceea ce a obligat compania românească să își reducă estimările de venituri pe 2025. Incertitudinea creată de Ucraina a dus la reorientarea comercianților: un operator citat de Enkorr spune că „ne vom concentra pe alte piețe”, iar altul afirmă că „vindem activ pe piața din România”.

Efectele se simt și în Republica Moldova. Analiza notează că „unele companii moldovenești au redevenit active în terminalele de la Marea Neagră”, după oprirea livrărilor de la rafinăria Petrotel-Lukoil, afectată de sancțiunile SUA. Totodată, presa de la Kiev relatează că Ucraina ar fi ridicat restricția privind motorina din portul Giurgiulești, ceea ce ar permite firmelor moldovenești „să poată reexporta carburanți în Ucraina”.

”Cererea de motorină din partea Republicii Moldova ar putea crește și mai mult, deoarece există zvonuri, potrivit presei de la Kiev, că Ucraina a ridicat interdicția privind importurile de motorină din portul Giurgiulești, ceea ce ar permite firmelor moldovenești să poată reexporta carburanți în Ucraina”, se menționează în analiza jurnaliștilor români.

În aceasta se subliniază că și fluxurile de motorină din India, aproximativ „73.000 de tone sosite la Constanța”, au fost redirecționate către România, Serbia și Republica Moldova, pe fondul scăderii cotațiilor și al schimbărilor din piață.

#port constanta #Ucraina #motorina #Moldova