Moldovenii care merg la mare în România vor face cheltuieli uriașe. Prețuri mai mari la cazare, masă și șezlonguri

Tarifele la cazare au crescut din acest weekend pe litoralul românesc cu 10%-20%. Au crescut și prețurile la mâncare sau șezlonguri. Scumpirile nu se opresc însă aici. La sfârșitul lunii iulie va urma o nouă majorare.

Luna iulie vine cu prețuri mai mari pe litoral. Tarifele la cazare s-au scumpit în medie cu 10% – 20%. Chiar și așa stațiunile românești nu duc lipsă de turiști.

Înainte de pleca în vacanță trebuie să luați în calcul aceste scumpiri atunci când vă stabiliți bugetul. De exemplu, o cameră la un hotel de două stele care putea fi închiriată cu 150-200 de lei românești pe noapte, costă acum 175-200 de lei românești pe noapte.

În cazul hotelurilor de trei stele, dacă până vineri o cameră costa 300-320 de lei pe noapte, acum prețurile sunt cuprinse între 370 și 400 de lei pe noapte.

În ceea ce privește hotelurile de 4 sau 5 stele prețurile au crescut de la 450-500 de lei pe noapte la 550-600 de lei pe noapte. Dacă faceți un calcul pentru un sejur de 7 nopți, veți da pe cazare cel puțin 1180 de lei și cel mult 4200 de lei, în funcție de hotelul ales.

Nu doar cazarea s-a scumpit ci și costul unei mese la terasă sau restaurant. Creșterile sunt și aici de 10%-15%. Veștile proaste nu se opresc aici. Va mai urma un val de scumpiri la finele lunii iulie când este vârful de sezon. Primele reduceri de prețuri vor apărea după data de 25 de august.

Nu doar cazarea s-a scumpit pe litoralul românesc ci și șezlongurile. Cea mai scumpă stațiune din acest punct de vedere este Mamaia. Pe plajele din această stațiune, un șezlong poate fi închiriat la prețuri cuprinse între 60 de lei și 100 de lei. Un baldachin poate fi închiriat chiar și cu 200 de lei pe zi.

În Constanţa, prețurile sunt mult mai mici. Un şezlong la Plaja Modern costă 25 și 30 de lei, în timp ce în Năvodari se găsesc şezlonguri şi la 20 lei pe zi.

Pe plajele din Constinești un șezlong costă 30 de lei, iar un baldachin 150 de lei. În Eforie Nord și Eforie Sud, prețul unui sezlong este acum, de 25 de lei pe zi. Același preț este și pe plajele din Mangalia și 2 Mai. În Vama Veche, preţul pentru un şezlong este 35-40 de lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#litoral #constanta #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.