FOTO, VIDEO Serviciul Vamal: Circa 100 de camioane, în rând la Sculeni. Îndemnul oferit de autorități transportatorilor

04 Iul. 2022, 13:22
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
04 Iul. 2022, 13:22 // Actual //  MD Bani

Circa 100 de camioane staționează luni la intrarea și ieșirea din țară, la punctul de trecere a frontierei Sculeni. Concomitent, conform Serviciului Vamal, la Costești și Leușeni se atestă flux minim de TIR-uri.

Transportatorii sunt îndemnați să opteze pentru traversarea hotarului pe la cele două puncte, unde fluxul de vehicule este mai mic. Totodată, șoferii sunt îndemnați să verifice situația la vamă online, pe pagina web https://customs.gov.md/ro/traffic, astfel încât timpul de așteptare să fie minim.

Actualmente, postul vamal de frontieră Sculeni, sensul de ieșire din Republica Moldova, este în proces de reconstrucție și modernizare. Astfel, capacitatea maximă de procesare a documentelor și camioane este de 100-120 de mașini zilnic.

Totodată, datele Poliției de Frontieră din România arată că pentru intrarea în Republica Moldova, la Giurgiulești se așteaptă circa 240 de minute doar pentru verificarea actelor. La Albița perioada constituie circa 30 de minute.

Amintim că sâmbătă seara, la adresa redacției Realitatea au fost expediate imagini cu rânduri imense la Leușeni. Secvențe video similare au apărut pe parcursul săptămânii trecute și pe rețelele de socializare, deși aproximativ două săptămâni în urmă autoritățile informau despre fluidizarea traficului, în contextul implementării vămuirii comune.

 

Problema șoferilor de camioane, care petrec zile la rând în vamă așteptând controalele, nu este una nouă. Până la război aceștia petreceau între hotare circa 48 de ore, iar după izbucnirea acțiunilor militare în Ucraina timpul s-a dublat. Mai mult, un bărbat a murit cât stătea în rând.

Anterior, Realitatea.md a scris de mai multe ori despre această situație. Ulterior, presa de peste Prut a vizitat punctele vamale, iar autoritățile române confirmau că nu pot schimba situația peste noapte, deoarece au infrastructura precară.

Problema părea să fie rezolvată după discuția dintre Natalia Gavrilița și omologul său de la București, Nicolae Ciucă. Oficialii au decis introducerea vămuirii comune, iar transportatorii confirmau pentru Realitatea la mijlocul lui iunie că rândurile s-au diminuat, dar încă persistau anumite probleme la Giurgiulești. La două săptămâni, însă, au apărut noi informații și imagini cu rândurile de camioane la frontiera țării.

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.