Va reuși Moldova să exporte stocurile rămase de mere de bună calitate până în iunie 2021?

Răspunsul s-ar putea să nu fie unul ușor. În luna martie a acestui an, potrivit Serviciului Vamal al Republicii Moldova, au fost exportate din țară puțin peste 17 mii tone de mere – acesta este mai puțin de jumătate din volumul aprovizionărilor (aproape 30 mii tone) în aceeași lună anul trecut.

În aprilie 2020, țara a crescut brusc exporturile de mere – mai mult de 39 de mii de tone, în luna mai 2020 cantitatea a fost de asemenea mare – aproape 25 de mii de tone, iar în iunie a scăzut la nivelul (în afara sezonului), la aproximativ 3 mii de tone.

Aparent, comercianții exportatori locali încă mai speră să repete scenariul de anul trecut, sau, cel puțin, să se apropie de acesta, scvrie East Fruits. Dar va fi oare suficient, având în vedere că, potrivit estimărilor experților, aproximativ 50-70 de mii de tone de mere de anul trecut au rămas în depozitele producătorilor și comercianților până la jumătatea lunii aprilie 2021?

Anterior, EastFruit a raportat că, în 2021, exporturile de mere din Moldova sunt cu mult în urmă față de anul trecut: în ianuarie-februarie, aproximativ 28 de mii de tone de mere au fost exportate din țară (pentru aceeași perioadă a anului trecut, exporturile acestor fructe s-au ridicat la 54 mii tone).

Cu toate acestea, în rândul producătorilor și exportatorilor lor, nu există încă o nervozitate excesivă din cauza exportului lent de mere. Poate că factorul calmant este o creștere mică, în medie cu 0,03-0,05 USD/kg, la mijlocul lunii aprilie pentru merele moldovenești de aproape toate soiurile destinate exportului.

Mai mult, merele au crescut ușor în preț, în ciuda unei ușoare creșteri a cursului de schimb al leului moldovenesc față de dolar, precum și datorită unei întârzieri a sosirii timpurii a fructelor de pădure și a legumelor pe piață, din cauza primăverii răcoroase, care ar influența indirect prețurile mărului.

#mere #export de mere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.