Soarele și vântul au furnizat 49% din energia folosită de Germania în primul trimestru al 2022

Energia regenerabilă a reprezentat 49% din consumul de energie în Germania în primul semestru din 2022, în creştere cu şase puncte procentuale faţă de anul precedent, datorită condiţiilor meteo favorabile, transmite Reuters.

Atât intensitatea sporită a soarelui, cât şi viteza vântului au sprijinit creşterea ponderii energiei regenerabile. Datele preliminare sunt calculate conform cerinţelor UE, se arată într-un comunicat al grupului industrial BDEW şi al Centrului de cercetări în domeniul energiei solare şi a hidrogenului (ZSW).

Ponderea energiei regenerabile din consumul de energie în Germania a atins 50,2% în primul semestru din 2020, scrie Agerpres.

Per ansamblu, consumul de energie al Germaniei a scăzut cu 0,8%, la 281 miliarde (kWh) în primele şase luni din 2022.

În schimb, a crescut producţia internă de electricitate, cu 1,7%, la 298 miliarde kWh, sporind rolul Germaniei de exportator net de energie.

În primul semestru din 2022, generarea energiei regenerabile (energia solară, eoliană, hidro, biomasa şi energia geotermală) a contribuit cu 139 miliarde kWh la total, în creştere cu 13,5% faţă de anul precedent. Producţia electricităţii convenţionale din combustibil nuclear, cărbune şi gaz a contribuit cu 159 miliarde kWh la total, cu 6,7% mai puţin decât în primele şase luni din 2021.

Reducerea dependenţei de gazul rusesc este o provocare pentru cea mai mare economie a Europei, având în vedere că intenţionează să îşi închidă ultimele centrale nucleare încă din acest an şi termocentralele pe cărbune până în 2030.

#electricitate #Germania #energie regenerabilă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În perioada 18–21 noiembrie, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Consiliul Europei și Centrul Internațional „La Strada”, organizează Conferința internațională „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual prin elaborarea de politici bazate pe dovezi” și găzduiesc cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote al Consiliului Europei.

Evenimentele sunt desfășurate la Chișinău, sub auspiciile Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (noiembrie 2025 – mai 2026), cu participarea a peste 150 de reprezentanți ai statelor membre, experți naționali și internaționali, organizații nonguvernamentale și parteneri internaționali.

Daniella Misail-Nichitin, Ministra Afacerilor Interne, și Natalia Plugaru, Ministra Muncii și Protecției Sociale, au cuvântul de deschidere, prin care este exprimat angajamentul Republicii Moldova pentru prevenirea și combaterea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor, precum și importanța cooperării interinstituționale și internaționale.

Ministra Afacerilor Interne evidențiază necesitatea consolidării măsurilor de prevenire în mediul online, a mecanismelor eficiente de raportare și a politicilor publice fundamentate pe date și analize riguroase.

Panelurile conferinței

Panelul I – „Elaborarea de politici bazate pe dovezi”

Panelul include intervenția Ministrei Afacerilor Interne, axată pe importanța prevenirii, cooperării interinstituționale și a politicilor fundamentate pe dovezi.
Participanții reprezintă autorități publice, organizații internaționale și experți din domeniul protecției copilului. Discuțiile vizează recomandările Comitetului Lanzarote, prevenirea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor și mecanismele de cooperare între instituțiile responsabile.

Panelul II – „Valorificarea datelor de la Barnahus și alte servicii MDIA pentru politici și practici”

Intervenție: Vasile Cușca, Secretar de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Mesajul principal vizează rolul colectării și utilizării datelor din centrele de tip Barnahus și din serviciile multidisciplinare pentru actualizarea politicilor publice și întărirea mecanismelor de protecție a copilului.

Modelul Barnahus în Republica Moldova

Centrul de servicii integrate de tip Barnahus este un model modern de asistență pentru copiii victime și/sau martori ai infracțiunilor. Acesta oferă un mediu sigur și prietenos, în care audierea în condiții speciale, examinarea medico-legală, evaluarea și suportul psihologic sunt asigurate într-un singur spațiu.

Ministra Afacerilor Interne menționează că acest model evidențiază importanța unei abordări integrate în protecția copilului și necesitatea unor intervenții rapide, coordonate și adaptate. Extinderea serviciilor Barnahus la nivel național reprezintă o direcție prioritară pentru asigurarea accesului fiecărui copil la standarde înalte de protecție și suport specializat.

Cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote include:

• evaluarea implementării Convenției de către statele membre;
• analiza preliminară a raportului privind exploatarea sexuală a copiilor facilitată de tehnologiile informaționale, inclusiv autogenerarea de imagini;
• examinarea chestionarului revizuit privind „abuzul sexual în cercul de încredere”;
• discuții privind mecanismele naționale de colectare a datelor;
• prezentarea inițiativelor legislative, a practicilor și politicilor publice implementate în statele membre.

Participarea activă a Republicii Moldova în aceste procese exprimă angajamentul pentru protejarea drepturilor copilului, consolidarea sistemului național de protecție și contribuția la schimbul european de expertiză.

În cadrul Președinției sale la Comitetul de Miniștri, Republica Moldova pune accent pe cooperarea internațională, armonizarea cadrului național cu standardele europene și promovarea unor măsuri riguroase pentru protecția fiecărui copil împotriva exploatării și abuzului sexual, inclusiv în mediul online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#protectia copiilor #comitetul lanzarote #MAI