Furie la Kremlin, după publicarea unei conversații Putin-Macron. „Țarul”, prins cu minciuna

07 Iul. 2022, 10:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Iul. 2022, 10:21 // Actual //  bani.md

Un documentar publicat de televiziunea France 2, citat de evz.ro, vine să confirme eșecul negocierilor purtate de Emmanuel Macron și Vladimir Putin, încă din 20 februarie 2022. Cele 9 minute de convorbire făcute publice au înfuriat autoritățile de la Moscova, asta pentru că din discuție reiese, printre altele, faptul că președintele Rusiei a fost nesincer cu omologul său.

Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, comentează că „eticheta diplomatică nu prevede scurgeri unilaterale ale unor [n.a. astfel de] înregistrări”.

Documentarul numit „Un preşedinte, Europa şi războiul”, a fost realizat de Guy Lagache, jurnalistul care și-a propus să dezvăluie culisele diplomației franceze din ultima jumătate de an.

Publicarea celor nouă minute din discuția avută de președintele Rusiei, Vladimir Putin, și liderul Franței, Emmanuel Macron, chiar cu patru zile înainte de invadarea Ucrainei, vine în contextul în care, tot pe 20 februarie, după consultarea cu omologul rus, Emmanuel Macron anunța că a reușit să obțină o întâlnire bilaterală între președintele Rusiei, Vladimir Putin, și Joe Biden, președintele SUA, la Geneva.

„Duminică, 20 februarie, cu 4 zile înainte de război. Situația este periculoasă, dar mai există loc pentru diplomație. Emmanuel Macron trebuie să vorbească, în această dimineață, cu Vladimir Putin”, scrie Guy Lagache în documentarul său.

Emmanuel Macron: Tensiunea continuă să crească și este angajamentul meu și hotărârea mea de a continua dialogul. Aș vrea să analizezi mai întâi situația și să vorbim direct, după cum știm amândoi. Aș vrea să-mi spui care sunt intențiile tale, linia de acțiune pe care vrei să o urmezi și să faci niște propuneri.

Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, comentează că „eticheta diplomatică nu prevede scurgeri unilaterale ale unor [n.a. astfel de] înregistrări”.

Documentarul numit „Un preşedinte, Europa şi războiul”, a fost realizat de Guy Lagache, jurnalistul care și-a propus să dezvăluie culisele diplomației franceze din ultima jumătate de an.

Publicarea celor nouă minute din discuția avută de președintele Rusiei, Vladimir Putin, și liderul Franței, Emmanuel Macron, chiar cu patru zile înainte de invadarea Ucrainei, vine în contextul în care, tot pe 20 februarie, după consultarea cu omologul rus, Emmanuel Macron anunța că a reușit să obțină o întâlnire bilaterală între președintele Rusiei, Vladimir Putin, și Joe Biden, președintele SUA, la Geneva.

„Duminică, 20 februarie, cu 4 zile înainte de război. Situația este periculoasă, dar mai există loc pentru diplomație. Emmanuel Macron trebuie să vorbească, în această dimineață, cu Vladimir Putin”, scrie Guy Lagache în documentarul său.

Emmanuel Macron: Tensiunea continuă să crească și este angajamentul meu și hotărârea mea de a continua dialogul. Aș vrea să analizezi mai întâi situația și să vorbim direct, după cum știm amândoi. Aș vrea să-mi spui care sunt intențiile tale, linia de acțiune pe care vrei să o urmezi și să faci niște propuneri.

Emmanuel Macron: Vladimir, în primul rând, cred că nu am spus niciodată că trebuie să avem acorduri Minsk. Nu am spus asta niciodată, nici la Berlin, nici la Kiev, nici la Moscova, nici la Paris. Am spus că sunt aplicabile doar dacă sunt respectate anumite lucruri și nu am aceeași interpretare ca tine în ultimele zile.

Vladimir Putin: Ascultă, Emmanuel. Nu înțeleg problema ta cu separatiștii. Ei au făcut măcar tot ceea ce era necesar, la insistențele noastre, pentru a iniția un dialog constructiv cu autoritățile ucrainene.

Emmanuel Macron: Deci să luăm de la capăt ceea ce ai spus, Vladimir, mai cu atenție. Primul punct al acordurilor de la Minsk prevede un dialog cu dumneavoastră. Acesta este un motiv clar. În acest context, nu există nicio prevedere ca baza discuției să fie un text înaintat de separatiști negociatorilor dumneavoastră sau să li se impună ucrainenilor să discute pe baza documentelor emise de separatiști. Ei nu respectă acordurile de la Minsk. Nu separatiștii vor face propuneri pentru legile ucrainene!

Vladimir Putin: Desigur, avem o cu totul altă interpretare a situației. În ultima noastră discuție, v-am sunat și chiar am citit articolele 9, 11 și 12 ale acordurilor de la Minsk.

Emmanuel Macron: Le-am citit pe toate. Este clar scris că guvernul Ucrainei s-a oferit să organizeze consultări în acord cu reprezentanții preexistenți ai regiunilor Donețk și Lugansk, în cadrul unui grup de contact tripartit. Este exact ceea ce ne propunem să facem. Nu știu de unde a învățat avocatul tău dreptul pentru a spune că, într-o țară suverană, legile sunt propuse de grupuri separatiste și nu de autoritățile alese democratic!

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 13:34
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 13:34 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

După înlăturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, într-o operațiune condusă de forțele armate americane, Washingtonul îşi propune să redirecționeze rapid exporturile de petrol ale ţării sud-americane înapoi către Statele Unite şi departe de China, potrivit unei analize Reuters. Mutarea strategică va oferi un impuls rafinăriilor americane, construite pentru a procesa țiței greu, exact tipul produs de Venezuela, însă redresarea completă a producției va fi lentă și complexă, potrivit unei analize Reuters.

Venezuela dispune de cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume (aproximativ 298–303 miliarde de barili), dar producția sa a scăzut dramatic de la un vârf de circa 3,5 milioane de barili pe zi în anii ’90 la sub 1 milion de barili pe zi în 2025, ca urmare a decadelor de subinvestiții, sancțiuni și deteriorare a infrastructurii.

În luna noiembrie 2025 exporturile petroliere veneau la aproximativ 921.000 de barili pe zi, dintre care China absorbea circa 80% din total — adică în jur de 746.000 bpd — în timp ce Statele Unite importau în jur de 150.000 bpd, potrivit datelor de monitorizare.

Administrația americană nu exclude ridicarea sancțiunilor pentru a relua exporturile către SUA, ceea ce ar putea crește importurile americane cu peste 200.000 bpd în câteva luni, restructurând fluxurile comerciale globale de petrol.

China, care în ultimii ani a devenit principalul cumpărător al țițeiului venezuelean, este vizată direct de această schimbare. O treime din exporturile Venezuelei către China erau destinate rambursării unor datorii istorice, iar aproximativ două treimi mergeau către rafinării independente chineze dispuse să încalce sancțiunile pentru țiței la preț redus. Trump a sugerat că și după schimbarea de regim China ar putea primi încă o parte din petrol, dar la probabil volume reduse.

Redirecționarea exporturilor către SUA ar avantaja rafinăriile de pe Golful Mexic, proiectate pentru țiței greu, oferind o piață „naturală” datorită proximității geografice și costurilor de transport mai mici.

Totuşi, experții avertizează că deși rutele comerciale se pot schimba rapid, revigorarea producției petroliere venezuelene la nivele semnificative ar dura ani de zile, necesitând investiții masive pentru modernizarea infrastructurii, stabilitate politică și încredere a investitorilor.