Rusia amenință inamicii cu „Torpila Apocalipsei”, care a devenit funcțională. Dispozitivul este cu încărcătură nucleară

Vineri, 8 iulie, Rusia a pus în serviciu activ primul submarin dotat cu drone nucleare subacvatice. Submarinul Belgorod a fost plasat în oraşul Severodvinsk, situat în nordul Rusiei, acolo unde este sediul Flotei de Nord.

Punerea în funcțiune a primului submarin rusesc cu propulsie nucleară fusese amânată la finele anului 2021, din cauza pandemiei de COVID-19, scrie presa din Rusia.

Acest submarin poate lansa o „torpilă autonomă intercontinentală, cu propulsie nucleară şi încărcătură nucleară”, numită Poseidon, despre care expertul naval HI Sutton spune că este cea mai mare armă de acest tip, dar și că are o încărcătură nucleară de două ori mai puternică decât a rachetelor balistice lansate din submarine. De altfel, Poseidon provoacă de 30 de ori mai multe pagube decât o torpilă obișnuită.

Poseidon, supranumită „Torpila Apocalipsei”, poate fi detonată, în caz de război, în proximitatea orașelor statelor inamice. Drona din dotare este capabilă să creeze un tsunami puternic, radioactiv, contaminând zona țintită cu cobalt-60. Submarinele construite pentru a transporta torpila Poseidon sunt Project 09852 Belgorod (face parte din clasa Oscar, de mari dimensiuni) şi Project 09851 Habarovsk, cele două submarine fiind lansate la apă, prima dată, în 2012, respectiv anul 2014.

Despre submarinul Habarovsk, presa internațională scrie faptul că are capacitatea de a transporta șase vehicule submarine „speciale”. Totuși, torpila Poseidon necesită mai mult timp înainte de atingerea țintei, poate chiar zile, însă „avantajul” acesteia este dat de faptul că atacul este greu de contracarat, în ciuda sistemelor de apărare existente.

În mai 2022, Dmitri Kiseliov, propagandistul Moscovei de la postul TV Russia-1, amenința Marea Britanie și Irlanda cu utilizarea torpilei Poseidon, capabilă să producă un tsunami nuclear. Rusul Kiseliov spune că arma are un randament de 100 de megatone și că poate provoca un tsunami radioactiv, înalt de 500 de metri, însă specialiștii Occidentului au contestat declarația propagandistului rus, conform Adevărul.ro.

Pe canalul său de Telegram, fostul președinte rus a scris că: „Aceste propuneri (încercări de a crea tribunale sau instanțe pentru așa-zisa anchetă a acțiunilor Rusiei – notă TASS) sunt nule din punct de vedere juridic. Ideea de a pedepsi o țară care are cel mai mare potențial nuclear este absurdă în sine. Și poate reprezenta o amenințare la adresa existenței omenirii”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#tari #populație #crestere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.