Compania aeriană a unui apropiat a lui Plahotniuc a rămas fără 23 de autorizații

12 Iul. 2022, 13:32
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
12 Iul. 2022, 13:32 // Actual //  MD Bani

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, anunță că, Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova (AAC) a emis un act administrativ, prin care a fost reduse numărul de autorizații emise companiei aeriene Fly One. Acest lucru se întâmplă după ce sâmbătă, 9 iulie, cinci curse operate de compania FlyOne au fost anulate pe Aeroportul Internațional Chișinău.

Conform oficialului, 23 din 38 de autorizații au fost suspendate până la remedierea situației, iar aceste intervenții nu vor afecta pasagerii, compania aeriană urmând să-și onoreze obligațiile de transportare a pasagerilor conform biletelor comercializate.

„Suplimentar, am solicitat AAC să pregătească modificări la actele normative care să crească contravențiile și să avem norme clare pentru suspendare/retragere autorizațiilor pentru curse regulate/neregulate în cazul unor abateri ce aduc atingere drepturilor consumatorilor. Urmează să verificăm activitatea tuturor companiilor aeriene și vom lua decizii similare în caz de necesitate”, a mai adăugat Andrei Spînu.

Amintim că, sâmbătă, 9 iulie, mai multe curse operate de compania FlyOne au fost anulate pe Aeroportul Internațional Chișinău.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a anunțat despre acest lucru pe pagina sa oficială de Facebook și a cerut Autorității Aeronauticii Civile să investigheze în detaliu activitatea acestei companii și să retragă/modifice/suspende actele permisive în cazul în care aceasta nu își poate onora angajamentele față de oamenii cărora le vinde bilete.

La rândul său, Autoritatea Aeronautică Civilă s-a autosesizat pe acest caz și a declarat că va investiga activitatea acestei companii aeriene, circumstanțele care au dus la anularea mai multor curse aeriene dar și condițiile în care sunt respectate drepturile consumatorilor.

Compania FlyOne a venit ulterior cu o reacție și a declarat că, cauzele care stau la bază erau simple. „Există o constrângere dictată de unele limitări ale proprietarilor de aeronave de a lăsa navele să fie operate în R. Moldova și spre RM, din cauza situației războiului de la frontieră”.

Compania a fost înființată în 2015 pe când Vladimir Cebotari, un apropiat a liderului PD Vlad Plahotniuc, era ministru al Justiției și a cunoscut o dezvoltare rapidă. Printre fondatorii companiei se afla soția ministrului, Maria Cebotari, cu o cotă de 40% din active, iar sora ministrului, Mariana Tabuică, fost director financiar la ÎS Moldatsa, era administratoare.

În aprilie 2016, Fly One a operat primele curse charter, iar în iunie 2017 a lansat primele curse regulate de pasageri către Moscova. În prezent compania, care deține trei nave Airbus, operează zboruri către 12 destinații, 7 curse regulate și 5 curse charter.

Centrul de Investigații Jurnalistice a arătat într-o anchetă că adevăratul partener de afacere al familiei ministrului Justiţiei, în cadrul noii companii aeriene Fly One, era directorul Autorităţii Aeronautice Civile (AAC), Mircea Maleca, care se ascundea în spatele fostului său socru de la Leova, Tudor Carabadjac, profesor de educaţie fizică şi fost director al gimnaziului din satul Orac, raionul Leova. Acesta deținea, pe hârtie, o cotă de 40% din SRL Fly One. În 2011, Carabadjac a obţinut mandatul de consilier raional la Leova, pe listele Partidului Democrat din Moldova.

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.