FOTO Rândurile de camioane la Galați: Explicația Poliției române de Frontieră și numărul de TIR-uri procesate zilnic

Șoferii de camioane petrec circa șase ore pentru a trece formalitățile la vama Galați, pe sensul de ieșire din România. Poliția de Frontieră de peste Prut susține că în medie, zilnic, la punctul de control sunt verificate circa 280 de vehicule.

Responsabilii susțin că de la începutul anului traficul a crescut cu aproximativ 60%, comparativ cu perioade similare. Totodată, polițiștii de frontieră din România punctează că, din cauza că vama se află la hotarul UE, la timpul indicat se adaugă cel necesar efectuării controalelor fizice, verificării produselor în funcție de specificul lor, aplicarea sigiliului și alte proceduri, în funcție de caz.

Oficialii punctează că, pe ambele sensuri, camioanele goale și cele cu mărfuri perisabile au prioritate. De asemenea, pe sensul de intrare în România a fost creată o bandă destinată exclusiv TIRurilor fără marfă, iar pe cel de ieșire – una pentru controlul automarfarelor.

„Fluidizarea traficului este condiționată și de controlul de frontieră al autorităților din Republica Moldova, respectiv Ucraina, în acest moment în perimetrul punctului fiind aproximativ 40 de camioane căror li s-a efectuat controlul de frontieră și sunt în așteptare pentru a intra pe teritoriul statului vecin”, a comunicat autoritatea română pentru Realitatea.

În context, șoferii sunt îndemnați să verifice informațiile despre trafic pe paginile web oficiale ale autorităților de frontieră și celor vamale. În România datele sunt disponibile pe pagina web www.politiadefrontiera.ro/ro/traficonline, iar în Republica Moldova pe www.customs.gov.md/ro/traffic.

Conform datelor Poliției de Frontieră a României, actualmente camioanele așteaptă circa 400 de minute la Galați, 70 de minute la Albița și 30 de minute la Sculeni, pe sensul de ieșire din România. La intrare mai aglomerat este, la fel, Galațiul, unde timpul constituie 90 de minute.

Pe imaginile surprinse de camerele instalate la punctele de control din Republica Moldova vedem că miercuri, 13 iulie, ora 15:30, la Leușeni așteaptă mai multe vehicule. Anterior, Serviciul Vamal preciza că durează circa o oră verificarea a 10 camioane.

În același timp, un șofer de TIR a comunicat pentru Realitatea luni că a intrat la Giurgiulești sâmbătă seara și abia luni dimineața a ieșit din Galați. Problema camioanelor petrec zile în șir la hotar pentru a trece controalele vamale nu este una nouă, iar până la războiul din Ucraina șoferii așteptau circa 48 de ore. Ulterior, această perioadă a ajuns chiar și la cinci zile, iar un conducător de TIR s-a stins din viață în timp ce aștepta controalele.

Chestiunea părea să fie soluționată după ce prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavrilița și omologul său român, Nicolae Ciucă, au discutat chestiunea și au decis să introducă vămuirea comună. Totodată, se anunța că la hotar au fost amenajate spații de igienă și odihnă pentru șoferi.

Peste două săptămâni, însă, în spațiul public au apărut secvențe video cu noi rânduri de camioane. Atunci Serviciul Vamal spunea că se întâmplă din cauza caniculei și restricțiilor de trafic pe traseele naționale, deoarece TIR-urile nu pot circula pe parcursul zilei.

#randuri de camioane #Galați #reactie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.