FOTO Rândurile de camioane la Galați: Explicația Poliției române de Frontieră și numărul de TIR-uri procesate zilnic

Șoferii de camioane petrec circa șase ore pentru a trece formalitățile la vama Galați, pe sensul de ieșire din România. Poliția de Frontieră de peste Prut susține că în medie, zilnic, la punctul de control sunt verificate circa 280 de vehicule.

Responsabilii susțin că de la începutul anului traficul a crescut cu aproximativ 60%, comparativ cu perioade similare. Totodată, polițiștii de frontieră din România punctează că, din cauza că vama se află la hotarul UE, la timpul indicat se adaugă cel necesar efectuării controalelor fizice, verificării produselor în funcție de specificul lor, aplicarea sigiliului și alte proceduri, în funcție de caz.

Oficialii punctează că, pe ambele sensuri, camioanele goale și cele cu mărfuri perisabile au prioritate. De asemenea, pe sensul de intrare în România a fost creată o bandă destinată exclusiv TIRurilor fără marfă, iar pe cel de ieșire – una pentru controlul automarfarelor.

„Fluidizarea traficului este condiționată și de controlul de frontieră al autorităților din Republica Moldova, respectiv Ucraina, în acest moment în perimetrul punctului fiind aproximativ 40 de camioane căror li s-a efectuat controlul de frontieră și sunt în așteptare pentru a intra pe teritoriul statului vecin”, a comunicat autoritatea română pentru Realitatea.

În context, șoferii sunt îndemnați să verifice informațiile despre trafic pe paginile web oficiale ale autorităților de frontieră și celor vamale. În România datele sunt disponibile pe pagina web www.politiadefrontiera.ro/ro/traficonline, iar în Republica Moldova pe www.customs.gov.md/ro/traffic.

Conform datelor Poliției de Frontieră a României, actualmente camioanele așteaptă circa 400 de minute la Galați, 70 de minute la Albița și 30 de minute la Sculeni, pe sensul de ieșire din România. La intrare mai aglomerat este, la fel, Galațiul, unde timpul constituie 90 de minute.

Pe imaginile surprinse de camerele instalate la punctele de control din Republica Moldova vedem că miercuri, 13 iulie, ora 15:30, la Leușeni așteaptă mai multe vehicule. Anterior, Serviciul Vamal preciza că durează circa o oră verificarea a 10 camioane.

În același timp, un șofer de TIR a comunicat pentru Realitatea luni că a intrat la Giurgiulești sâmbătă seara și abia luni dimineața a ieșit din Galați. Problema camioanelor petrec zile în șir la hotar pentru a trece controalele vamale nu este una nouă, iar până la războiul din Ucraina șoferii așteptau circa 48 de ore. Ulterior, această perioadă a ajuns chiar și la cinci zile, iar un conducător de TIR s-a stins din viață în timp ce aștepta controalele.

Chestiunea părea să fie soluționată după ce prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavrilița și omologul său român, Nicolae Ciucă, au discutat chestiunea și au decis să introducă vămuirea comună. Totodată, se anunța că la hotar au fost amenajate spații de igienă și odihnă pentru șoferi.

Peste două săptămâni, însă, în spațiul public au apărut secvențe video cu noi rânduri de camioane. Atunci Serviciul Vamal spunea că se întâmplă din cauza caniculei și restricțiilor de trafic pe traseele naționale, deoarece TIR-urile nu pot circula pe parcursul zilei.

#randuri de camioane #Galați #reactie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După ce Ucraina a restricționat mișcarea capitalului, în urma invaziei Rusiei din februarie 2022, Banca Națională (NBU) este în proces de finalizare a unui amplu pachet de liberalizare. Măsurile sunt menite să susțină companiile locale și să atragă noi investitori, costul estimat fiind de 5,5 miliarde de dolari. Oficialii nu au furnizat o dată certă pentru adoptarea măsurilor.

Mai mulți oficiali ai băncii centrale au vorbit cu Reuters despre relaxarea restricțiilor pe mișcările de capital, conform Agerpres. În urmă cu doi ani, NBU a impus restricţii dure asupra ieşirilor de capital şi a înăsprit controlul asupra schimburilor de valută, în ideea de a menţine stabilitatea financiară. În paralel, economia Ucrainei s-a contractat cu aproape o treime în primul an de război.

Pe măsură ce companiile ucrainene s-au adaptat la război au existat solicitări pentru relaxarea restricţiilor vizând mişcările de capital. Graţie ajutoarelor financiare, în valoare de mai multe miliarde de dolari, venite de la partenerii occidentali, economia ucraineană a înregistrat un avans de 5,3%, anul trecut, în timp ce prognozele pentru acest an arată un avans de 3%.

„Va fi cel mai mare pachet de liberalizare a mişcărilor de capital de la debutul invaziei”, a precizat departamentul de comunicare al Băncii Naţionale a Ucrainei.

Printre măsuri ar urma să se afle: acordarea permisiunii de a plăti, parţial, noi dividende non-rezidenţilor, autorizarea plăţilor pentru importurile de servicii şi plata dobânzilor pentru vechile datorii.

O decizie este aşteptată să fie adoptată în curând, au precizat oficialii de la NBU, însă nu au furnizat şi o dată exactă, precizând că se mai lucrează încă la ultimele detalii care vor fi discutate şi cu Fondul Monetar Internaţional, un important susţinător financiar al Ucrainei.

Banca Naţională a Ucrainei a început anul trecut să relaxeze restricţiile impuse mişcărilor de capital. Unul din primii paşi a fost introducerea unui curs de schimb mai flexibil, relaxând cursul de schimb fix pentru hrivna ucraineană. De asemenea, banca centrală a publicat o foaie de parcurs pentru noi măsuri de relaxare, atunci când războiul şi situaţia economică o vor permite.

Printre restricţiile cu care se confruntă, în prezent, companiile din Ucraina se regăseşte atât accesul limitat la achiziţiile de valută, cât şi limite la derularea anumitor plăţi operaţionale.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Andri Pişni, a afirmat anterior că banca centrală este aproape de a finaliza prima etapă a liberalizării, în condiţiile în care ajutorul financiar extern vital pentru acest an a fost asigurat.

La data de 1 aprilie 2024, rezervele valutare ale NBU au atins un nivel-record de 43,76 miliarde de dolari. Banca centrală estimează costul noilor măsuri de liberalizare la aproximativ 5,5 miliarde de dolari.

Una dintre cele mai cerute măsuri este posibilitatea firmelor de a plăti pentru importurile de servicii, precum marketing, publicitate şi consultanţă de business, în contextul în care companiile ucrainene încearcă să intre pe noi pieţe şi să urmărească noi oportunităţi de creştere, pentru a contracara pierderile suferite acasă din cauza războiului.