Polonia: un scenariu negru cu inflaţie puternică şi prelungită şi cu scădere economică

Proiecţiile Departamentului de Analiză şi Cercetare Economică (DAiBE) al Băncii Naţionale a Poloniei (NBP) arată că inflaţia va atinge vârful abia în primul trimestru al anului viitor, scrie The Warsaw Voice. Este ceva nou şi sumbru în condiţiile în care experţii se aşteptau ca punctul de maxim al scumpirilor să fie aproape.

Proiecţiile (prognoze făcute presupunând, printre altele, că nu va fi schimbată traiectoria ratelor dobânzilor şi nu vor exista modificări legislative) ale Departamentului de Analiză au fost incluse în ultimul anunţ al Consiliului de Politică Monetară. După cum a explicat guvernatorul băncii centrale o zi mai târziu, proiecţia a fost principalul argument pentru majorarea ratei dobânzii principale cu 0,50 puncte procentuale, la 6,5%, în loc de cu 0,75 sau 1 punct procentual, ca în lunile precedente.

Analiştii de la DAiBE se aşteaptă acum ca economia să încetinească destul de brusc. PIB-ul Poloniei este probabil să crească cu doar 1,4% în 2023, după un avans de 4,7% anul acesta.

Cu toate acestea, previziunile pentru întregul an nu surprind pe deplin amploarea încetinirii economice aşteptate. Potrivit DAiBE, faza sa cea mai abruptă va fi în prima jumătate a anului 2023, când PIB-ul va creşte cu o rată anuală de numai 0,5-0,9%. Cu toate acestea, se patre că DAiBE se aşteaptă ca la sfârşitul anului 2022 şi începutul 2023 să se facă simţită scădere trimestrială a PIB-ului ajustat sezonier.

Această idee este întărită de faptul că economiştii de la banca centrală cred că numărul de oameni care lucrează în economie va scădea în 2023 şi 2024. Acesta va fi şi rezultatul proceselor demografice.

#scenariu #polonia #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.