Polonia: un scenariu negru cu inflaţie puternică şi prelungită şi cu scădere economică

Proiecţiile Departamentului de Analiză şi Cercetare Economică (DAiBE) al Băncii Naţionale a Poloniei (NBP) arată că inflaţia va atinge vârful abia în primul trimestru al anului viitor, scrie The Warsaw Voice. Este ceva nou şi sumbru în condiţiile în care experţii se aşteptau ca punctul de maxim al scumpirilor să fie aproape.

Proiecţiile (prognoze făcute presupunând, printre altele, că nu va fi schimbată traiectoria ratelor dobânzilor şi nu vor exista modificări legislative) ale Departamentului de Analiză au fost incluse în ultimul anunţ al Consiliului de Politică Monetară. După cum a explicat guvernatorul băncii centrale o zi mai târziu, proiecţia a fost principalul argument pentru majorarea ratei dobânzii principale cu 0,50 puncte procentuale, la 6,5%, în loc de cu 0,75 sau 1 punct procentual, ca în lunile precedente.

Analiştii de la DAiBE se aşteaptă acum ca economia să încetinească destul de brusc. PIB-ul Poloniei este probabil să crească cu doar 1,4% în 2023, după un avans de 4,7% anul acesta.

Cu toate acestea, previziunile pentru întregul an nu surprind pe deplin amploarea încetinirii economice aşteptate. Potrivit DAiBE, faza sa cea mai abruptă va fi în prima jumătate a anului 2023, când PIB-ul va creşte cu o rată anuală de numai 0,5-0,9%. Cu toate acestea, se patre că DAiBE se aşteaptă ca la sfârşitul anului 2022 şi începutul 2023 să se facă simţită scădere trimestrială a PIB-ului ajustat sezonier.

Această idee este întărită de faptul că economiştii de la banca centrală cred că numărul de oameni care lucrează în economie va scădea în 2023 şi 2024. Acesta va fi şi rezultatul proceselor demografice.

#scenariu #polonia #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.