Euro cade fără vlagă, semn că BCE nu ţine cont de scumpirile record şi sacrifică puterea de cumpărare a europenilor

14 Iul. 2022, 07:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Iul. 2022, 07:51 // Actual //  bani.md

Euro, moneda simbol a celor 19 economii care alcătuiesc uniunea monetară europeană, este nesi­gur pe picioare şi a căzut pentru scurtă vreme până la paritatea cu dolarul. Este o tendinţă cu semnificaţii şi efecte multiple, iar analiştii sunt convinşi că va continua.

Dacă deprecierii i se adaugă inflaţia nestăvilită din zona euro şi încăpăţânarea Băncii Centrale Europene de a menţine creditul ieftin prin refuzul de a majora dobânzile, poate fi forţată o comparaţie între această strategie şi politicile controversate de stimulare artificială a creşterii economice aplicate de state precum Turcia.

Creditul ieftin încurajează consumul, moneda slabă ajută exportatorii făcându-le mărfurile mai ieftine pe pieţele internaţio­nale, iar inflaţia erodează datoriile. Compara­ţia este forţată deoarece în Turcia inflaţia a scăpat de sub control şi a trecut de 70%, iar dobânda de politică monetară este de 14%.
În zona euro, inflaţia este de aproape 9%, iar dobânzile de referinţă sunt aproape de zero. Însă direcţiile sunt aceleaşi. Încotro merge BCE are importanţă în contextul în care în lume se vorbeşte de un război valutar in­versat, în care cei puternici se grăbesc să ridice dobânzile şi să-şi întărească monedele pentru a stopa inflaţia.

În această cursă, Rezerva Federală americană a luat startul cu mult îna­intea băncii centrale a zonei euro şi de aceea dolarul urcă cu toate avantajele de partea lui. În criza financiară mon­dială, direcţiile au fost inverse, Fed fiind acuzată că depre­ciază dolarul pentru a ajuta exportatorii şi stimula reve­nirea economică.

Atunci, BCE nu doar că a luat startul târziu, dar s-a şi dus în sensul greşit, majorând dobânzile când ar fi trebuit de fapt să le reducă pentru că a subestimat riscul de criză. Acum, euro s-a depreciat abrupt faţă de dolar, iar analiştii spun că moneda europeană va rămâne slabă mai mult timp.

Acest lucru ar trebui să-i îngrijoreze pe consumatorii europeni, scrie Deutsche Welle. Şi pe călătorii europeni în alte state. Însă turişii americani vor fi mulţumiţi: Europa va fi mai ieftină pentru ei, dar doar atât cât o va per­mite inflaţia record. Euro este la cel mai scă­zut nivel din ultimii 20 de ani în raport cu dolarul, fiind tras în jos de criza ener­getică al cărei principal motor este Rusia şi de teama că economiile europene vor intra în recesiune.

Înainte de războiul pornit de Rusia contra Ucrainei, moneda europeană valora 1,15 dolari. Pa­ri­tatea înseamnă că un euro valo­rează cât un dolar. Pentru partici­pan­ţii la piaţă, care iubesc cifrele rotun­de şi semnificaţiile simbolice, aceasta nu înseamnă mai mult decât un prag psihologic.

Dar este şi un reper care ar putea arăta direcţia pe termen lung a monedelor. De aici încolo, cei care pariau pe tăria euro şi-ar putea schimba direcţia – tauri contra urşi (bulls vs bears). „Mai nou, am început să vedem tot mai mulţi investitori pariind pe deprecierea euro sub pragul de paritate cu dolarul“, explică Viraj Patel, analist la Vanda Research.

Pe măsură ce euro se duce mai mult în jos, tot mai mulţi investitori vor paria pe depreciere. Această slăbiciune a monedei europene re­prezintă o povară suplimentară în creştere pen­tru gospodăriile, firmele şi companiile din zona euro, care se luptă deja cu o inflaţie record.

Importurile vor deveni mai scumpe pe măsură ce euro se depreciază. Importurile sunt în general vândute în dolari. Când importurile sunt reprezentate de materii prime şi produse intermediare, costurile de producţie locale vor creşte. Acest lucru ar putea fi, însă, benefic unor producători europeni cum sunt cei de oţel pentru că scumpirea oţelului străin le-ar face mai atractivă oferta. Aproape jumătate din importurile zonei euro sunt evaluate în dolari, faţă de mai puţin de 40% cât sunt cele în euro. Petrolul şi gazele sunt de obicei plătite în dolari.

Pe de cealaltă parte, în vremuri normale, exporturile s-ar ieftini în dolari, ceea ce ar fi un avantaj pentru economii dependente de livrările externe cum este Germania. Dar acestea sunt vremuri de criză, cu penurii de tot felul, întreruperi pe lanţurile de aprovizionare, război şi încălzire globală. Nici vântul nu mai bate cum ar trebui. În aceste condiţii, strategii cred că avantajele date de o monedă mai slabă sunt umbrite de dezavantaje.

Viraj Patel compară traiectoria euro cu una din vremuri de criză. Prin urmare, crede el, pentru ca moneda europeană să se ducă sub pragul de paritate cu dolarul este nevoie de şi mai multe veşti rele pentru Europa. Acesta probabil că nu se vor lăsa mult timp aşteptate. Analiştii de la Nomura apreciază că euro poate coborî până la 0,95 de dolari pe unitate. Calculele strategului valutar şef de la Deutsche Bank au dat acelaşi rezultat.

Nomura şi UBS văd euro la 0,90 de dolari la iarnă în cel mai rău scenariu, notează Bloomberg. Moneda europeană a scăzut deja cu 12% faţă de cea americană anul acesta. Pentru BCE, deprecierea este o problemă în plus.

O problemă mai mare este protejarea economiilor vulnerabile şi puternic îndatorate, cum sunt Italia, Spania şi Grecia, de o posibilă nouă criză a datoriilor, iar acest lucru va fi dificil de făcut dacă majorează dobânzile pentru a domoli inflaţia şi sprijini euro. Dobânzi mai mari înseamnă şi o probabilitate mai mare ca recesiunea să se instaleze în Europa. Italiei i-a trebuit un deceniu pentru a-şi reveni din marea recesiune provocată de criza financiară globală. Euro nu se depreciază doar faţă de dolar, devenit un active-adăpost pentru vremuri de criză, ci şi faţă de celelalte monede principale ale lumii, cum ar fi francul elveţian, iar acest lucru complică munca BCE, de la care multă lume aşteaptă o creştere a dobânzii săptămâna viitoare. Când BCE va (dacă va) ajunge cu dobânda la 1%, Fed va fi cu mai mulţi paşi în faţă, cu dobânda la 3%, cred cei mai mulţi specialişti.

16 Aug. 2026, 11:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Aug. 2026, 11:43 // Actual //  Ursu Victor

Atacurile tot mai frecvente asupra porturilor și infrastructurii din regiunea Mării Negre încep să redeseneze fluxurile mondiale de cereale. Marii cumpărători din Asia caută furnizori alternativi pentru grâu și uleiuri vegetale, în condițiile în care exporturile Ucrainei și Rusiei au scăzut puternic, iar costurile transportului au explodat, potrivit Bloomberg.

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât Rusia și Ucraina asigură împreună peste un sfert din exporturile mondiale de grâu. În mod tradițional, cerealele din regiunea Mării Negre sunt printre cele mai ieftine în această perioadă a anului și au o pondere importantă pe piața internațională.

În prima jumătate a lunii august, exporturile de cereale ale Ucrainei s-au prăbușit cu 75% față de perioada similară a anului trecut. În cazul Rusiei, livrările din august ar urma să fie cu 56% sub media ultimilor cinci ani, potrivit estimărilor ProZerno.

Tensiunile au început deja să se reflecte în prețuri. Contractele futures pentru grâu tranzacționate la Chicago au crescut cu aproximativ 15% de la sfârșitul lunii iunie.

Problemele apar într-un moment critic al sezonului, când volume importante din noua recoltă ar trebui să ajungă pe piața mondială. Regiunea Mării Negre este unul dintre principalii furnizori mondiali de cereale și ulei de floarea-soarelui, produsele fiind exportate în special către Asia, Africa și Europa.

Indonezia, al doilea cel mai mare importator mondial de grâu, a cumpărat recent grâu australian cu livrare în septembrie și octombrie. Și alte state din Asia de Sud-Est au rezervat cereale australiene pentru aceeași perioadă.

În același timp, cumpărători din Bangladesh au solicitat oferte pentru grâu din România, iar pe piață au apărut inclusiv solicitări pentru produse din America de Nord.

România și Bulgaria ar putea beneficia de perturbarea rutelor tradiționale din Marea Neagră. Comercianții care trebuie să livreze grâu ucrainean sau rusesc către clienții asiatici întâmpină dificultăți în găsirea armatorilor dispuși să opereze în zona afectată de război. În unele cazuri, traderii au propus înlocuirea cerealelor contractate cu marfă provenită din România și Bulgaria.

Alte contracte, care nu permiteau o asemenea flexibilitate, ar fi fost reziliate invocându-se situații de forță majoră.

Problemele sunt amplificate de perturbarea activității porturilor. Trei terminale importante din portul rusesc Novorossiisk și-au suspendat temporar activitatea după un atac cu drone. Ucraina, la rândul său, a anunțat că în luna august niciun vas nu a intrat în porturile din zona Odesa Mare.

Costurile transportului au crescut puternic. Tariful de navlosire pentru transportarea mărfurilor din Ucraina către Indonezia a ajuns în august la aproximativ 90 de dolari pe tonă, față de 70 de dolari cu doar câteva săptămâni înainte.

Probleme sunt semnalate și în apropierea portului Novorossiisk, unde unele nave desemnate pentru încărcare ar fi rămas în așteptare în Marea Neagră, la distanță de terminalele de cereale.

Criza afectează și piața uleiurilor vegetale. India a început să caute surse alternative de ulei de palmier, soia și rapiță pentru a compensa întârzierile livrărilor de ulei de floarea-soarelui din regiunea Mării Negre. Unele companii indiene s-au orientat deja către furnizori din statele baltice și Argentina.

Impactul asupra pieței alimentare mondiale va depinde de durata perturbărilor. Ucraina pregătește noi rute feroviare pentru exportul cerealelor, iar Rusia analizează, la rândul său, alternative pentru transportarea produselor agricole.

Noile coridoare terestre sunt însă puțin probabil să poată înlocui integral capacitatea porturilor de la Marea Neagră. Autoritățile de la Kiev avertizează că, dacă porturile vor rămâne închise, aproximativ 30 de milioane de tone de exporturi agricole ucrainene ar putea să nu mai ajungă pe piața mondială.

Analiștii S&P Global Energy avertizează că prețurile grâului ar putea continua să crească, în condițiile în care piața ar putea subestima impactul perturbării infrastructurii de export din Rusia și Ucraina asupra disponibilității cerealelor la nivel mondial.