Moldova, mare putere petrolieră! Reexportul de carburanți s-a majorat de aproape zece ori

Ponderea petrolului și a produselor petroliere exportate a constituit 6,5%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că petrolul, produsele petroliere și produse înrudite au crescut de 9,6 ori. Este vorba de reexporturi, spune statistica.

În lunile mai și iunie, pe fundalul prețurilor fluctuante pe piața carburanților din Republica Moldova se atesta o criză a motorinei. La acea vreme prețul angro era mai mare comparativ cu prețul de la pompă, iar la unele benzinării motorina lipsea. Respectiv agricultorii au cerut compensarea accizei la motorină – 100%.

Experții explică majorarea reexporturilor de carburanți prin cererea tot mai mare din partea pieței Ucrainei.

Anterior, presa a scris că Portul Giurgiulești, controlat de BERD, asigură tranzitul carburanților din Federația Rusă spre Ucraina prin Zona Economică liberă a Portului Giurgiulești din Republica Moldova via Portul Constanța din România. Acest lucru alimentează și o criză petrolieră în Moldova, în condițiile în care importatorii petrolieri din Moldova sunt nevoiți să stea zile în șir la coadă.

Deși Ucraina pledează pentru un embargou total al importurilor de energie din Rusia, argumentând că veniturile din petrol şi gaze sunt sursa principală de finanțare a războiului lui Putin, totuși o cantitate importantă de carburanți ajunge în țara vecină prin Portul Giurgiulești.

Combustibilul destinat Ucrainei pleacă din portul rusesc Novorosiisk de la Marea Neagră și este transportat la Constanța. Aici este depozitat, în regim de antrepozit, la Oil Terminal. Intermediarul afacerii este firma elvețiană Euronova Energies SA care are un parteneriat cu Oil Terminal. Totodată, beneficiar efectiv al Euronova Energies SA este Gazprom Neft din Rusia.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#petrol #export #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Înainte de a intra în afaceri cu arme, înainte de a începe să cumpere producători de puşti de asalt, înainte de a se extinde în vânzarea de lunete şi amortizoare de sunet, înainte de a reuni 18 dintre cele mai letale companii ale Americii într-un singur conglomerat, înainte de a finanţa o bază militară privată, înainte de masacru, înainte de revolta investitorilor, înainte de rechemările şi defectele de produs şi de publicitatea proastă şi de procese – înainte ca toate acestea să se poată întâmpla – Stephen Feinberg, un investitor miliardar, a trebuit să-şi perfecţioneze tehnica de tragere, scrie New York Magazine.

Aşa că într-un weekend de la sfârşitul anului 2005 a lăsat în urmă birourile din Manhattan ale Cerberus Capital, firma de capital privat pe care a fondat-o, şi reşedinţa cu mai multe etaje din Upper East Side, în renovarea căreia a băgat 15 milioane de dolari, şi a călătorit până la Moyock, Carolina de Nord, la poligoanele de antrenament tactic ale Blackwater, un notoriu antreprenor militar privat, pentru un weekend de instruire cu arme de foc cu rază lungă de acţiune. Feinberg, blond, tuns scurt, cu început de chelie şi cu o mustaţă deasă, dar fără barbă, vorbea încet, cu răbdare, cu un accent blând de New York.

Prietenii spun că s-a antrenat la facultate, la Princeton, cu Corpul de Pregătire a Ofiţerilor de Rezervă (ROTC), defilând la exerciţii militare şi trăgând la ţintă cu o puşcă de serviciu standard şi că a urmat chiar şi şcoala de sărituri cu paraşuta. El a părăsit ROTC înainte de absolvire şi a obţinut un loc de muncă pe Wall Street, tranzacţionând valori mobiliare pentru Drexel Burnham Lambert, pionierul obligaţiunilor junk, pe care de obicei nu le vrea nimeni. Zece ani mai târziu, îşi conducea propria firmă. Zece ani după aceea, era un colos pe Wall Street. Acum este un gigant de talie mondială. Feinberg a vrut să revină la vechea pasiune.