Moldova, în topul statelor din Europa la scumpirea benzinei

15 Iul. 2022, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Iul. 2022, 11:29 // Actual //  bani.md

În prima jumătate a anului 2022, multe țări din regiune au înregistrat creșteri record ale prețurilor la benzină. În Turcia, prețul benzinei a crescut cu 100%.

În luna iunie, prețul mediu al unui litru de benzină în Republica Moldova a fost de 32,86 lei, față de 20,56 lei cât costa în ianuarie,. O creștere și mai severă a prețului poate fi resimțită de proprietarii de mașini din Spania (+40,8%), Moldova (+53%), Austria (+45,7%) și Ucraina (+63,3%).

În Malta, prețurile la benzină au fost stabile în prima jumătate a anului.

În Rusia, prețul nominal în ruble nu s-a modificat. Cu toate acestea, din cauza creșterii artificiale a valorii rublei de către guvern, prețurile benzinei prezentate în euro au crescut cu 41,5%, conform Picodi, companie și de analiză a piețelor, cu sediul în Polonia.

Kazahstanul este singura țară din Europa (parțial), unde benzina s-a ieftinit ușor (−0,7%).

În prezent, norvegienii, finlandezii și danezii plătesc cel mai mult pentru combustibil, respectiv 2,56 euro/litru, 2,5  euro/litru și 2,48 euro/litru.

Cu un salariu mediu, șoferii din Elveția (2 455 litri), Luxemburg (1 943 litri) și Danemarca (1 502 litri) pot cumpăra cea mai mare cantitate de benzină.

În republica Moldova cu un salariu mediu, la sfârșitul lunii iunie, puteau fi achiziționate 290 de litri de benzină.

Faptul că dispun de resurse substanțiale de materii prime a salvat unele țări de creșterea prețului la petrol. Țări precum Arabia Saudită, Kuweit și Qatar nu au fost afectate de situația economică mondială. Guvernele unor țări precum Columbia, Ecuador și Kazahstan au decis fie să înghețe, fie să stabilească limita superioară a prețurilor la benzină.

În luna iunie a anului 2022, cel mai mic preț al benzinei a fost observat în Algeria (0,30 euro/litru), Kuweit (0,32 euro/litru) și Iran (0,34 euro/litru). Pe de altă parte, Hong Kong se distinge ca fiind țara cu cel mai mare preț al benzinei la litru (2,83 euro/litru).

În clasamentul global al puterii de cumpărare, podiumul aparține în continuare țărilor din Golful Arabiei: Qatar (5 968 litri), Kuweit (5 578 litri) și Arabia Saudită (4 372 litri)

Cea mai săracă țară din această comparație este Cuba, unde salariul mediu este egal cu doar 27 de litri de benzină.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

04 Aug. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2026, 16:31 // Actual //  bani.md

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.