Jupuitorii de nurci din Grecia, pe marginea prăpastiei. Sancțiunile UE împotriva Rusiei le-au erodat businessul

Industria de blănuri din Grecia este puternic afectată de crizele provocate de pandemie şi de sancţiunile UE împotriva Rusiei, potrivit Reuters.

Timp de zeci de ani, atelierul lui Antonis Disios a răsunat de sunetul maşinilor de cusut care făceau haine de blană pentru cumpărătorii săi ruşi. În martie, sancţiunile impuse Rusiei de Uniunea Europeană din cauza războiului din Ucraina au închis afacerea peste noapte.

Întreprinderilor de blănuri din oraşul Kastoria li s-a interzis să exporte în Rusia, principala piaţă pentru industria de profil din Grecia. Neavând o piaţă internă, Disios şi-a trimis acasă cei 23 de lucrători, iar depozitele sale s-au umplut cu sute de haine nevândute.

„Acest oraş trece prin ce e mai rău. Suntem disperaţi”, a spus Disios.

Fabricantul cere UE să intervină.

„Trebuie să ne elibereze. Sau pot veni să le ia şi să le vândă ei înşişi”, a mai spus Disios.

Kastoria este inima unei industrii a blănurilor vechi de secole în Grecia. Este ultimul centru de producţie de blănuri rămas în Europa, iar Grecia este una dintre puţinele ţări din UE care încă mai permite creşterea animalelor, în ciuda presiunilor exercitate de grupurile pentru drepturile animalelor din ţară şi din străinătate.

În condiţiile în care un număr tot mai mare de case de modă, precum Gucci şi Prada, s-au angajat să nu mai folosească blănuri adevărate în viitor, activiştii spun că sancţiunile împotriva Rusiei ar putea contribui la accelerarea declinului unei industrii pe care o numesc „falimentară din punct de vedere moral”.

„Ruşii au fost în mod tradiţional mari cumpărători. Războiul a oprit în mod evident acest lucru, ceea ce este o veste extrem de bună”, a declarat Mark Glover, un purtător de cuvânt al Fur Free Alliance, o coaliţie de peste 50 de grupuri de protecţie a animalelor din întreaga lume.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#blanuri #Grecia #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldovenii care traversează frecvent frontiera spre România ar putea plăti, începând cel târziu cu 1 ianuarie 2026, aproape dublu pentru rovinietă. În programul de guvernare prezentat zilele trecute, Executivul condus de premierul Ilie Bolojan prevede „ajustarea” taxei de drum, iar surse politice participante la discuțiile tehnice afirmă că pe masa Guvernului există deja mai multe scenarii de majorare.

În prezent, un conducător auto plătește pentru rovinieta valabilă un an 141,87 lei, echivalentul a 28 de euro. Prima variantă discutată în comisiile de specialitate propunea o creștere la 50 de euro, însă o versiune mai nouă prevede un tarif de 56 de euro, adică exact dublul prețului actual. Impactul bugetar estimat de specialiști pentru 2026 ar fi de aproape 400 de milioane de lei, bani care, potrivit Ministerului Transporturilor, ar urma să fie direcționați spre întreținerea și modernizarea drumurilor naționale, scrie hotnews.ro.

Un calendar accelerat, cu debut la 1 august 2025, a fost analizat la Cotroceni, dar implementarea a fost amânată din cauza infrastructurii informatice insuficient pregătite pentru gestionarea noilor tarife și a sistemului de taxare pentru transportatori. În consecință, cabinetul Bolojan și-a luat angajamentul ca majorarea să intre în vigoare „cel mai târziu la 1 ianuarie 2026”, moment la care nivelul taxei ar urma să fie aliniat la tarifele din Bulgaria și Ungaria, unde rovinieta anuală costă 50, respectiv 130 de euro.

În România, actuala grilă prevede pentru autoturisme tarife de 2,5 euro pentru o zi, 3,3 euro pentru zece zile, 5,3 euro pentru treizeci de zile și 8,4 euro pentru șaizeci de zile, în timp ce vinieta anuală rămâne la 28 de euro. Prin comparație, de la 1 mai 2025, Bulgaria taxează șoferii cu 8 euro pentru o săptămână, 15 euro pentru o lună, 28 de euro pentru trei luni și 50 de euro pentru un an.

Guvernul de la București justifică măsura prin necesitatea de a aduce România la media balcanică a taxelor de drum și de a crește fondurile destinate întreținerii infrastructurii rutiere, aflată sub presiunea costurilor tot mai mari. Potrivit surselor din grupul tehnic, transportatorii de marfă vor suporta, la rândul lor, un tarif majorat, dar schemele exacte urmează să fie anunțate după finalizarea testelor IT.

Pentru cetățenii Republicii Moldova, care folosesc România ca principal coridor auto spre spațiul UE, dublarea rovinietei ar însemna cheltuieli suplimentare notabile, mai ales pentru navetiștii transfrontalieri și pentru agențiile de turism care operează curse regulate. Asociațiile transportatorilor de pasageri de pe ambele maluri ale Prutului cer deja consultări publice și un calendar de tranziție clar, astfel încât operatorii să poată include noile costuri în planurile tarifare fără șocuri majore pentru clienți.