Arma lui Putin care riscă să devină letală pentru Moldova! Durleșteanu: Contractul la gaz trebuie renegociat

Republica Moldova trece alături de țările din regiune printr-un stres strategic ce i-a afectat atât puțina bunăstare ce oferea cetățenilor săi cât și liniștea ce îi asigura liniștea pentru reformele atât de necesare. Cu toate că Dumnezeu, dar mai ales Ucraina ne-au ferit de război nu a reușit să ne ferească de problemele folosirii gazelor de către Rusia ca armă de război care riscă să devină letală pentru Republica Moldova dacă nu va fi corect administrată, susține fosta ministră de Finanțe, Mariana Durleșetanu.

Potrivit ei, după ce a citit contractul vechi, dar și pe cel este clar că acest acord trebuie renegociat înainte de a se transforma într-o acțiune perturbatoare cu capabilități distructive ce vor dezvolta și mai mult vulnerabilitățile noastre, inclusiv revolte sociale, care pot deturna linia de politică actuală. Renegocierea contractului cu Gazprom este prevăzută în contract și poate avea loc până în luna septembrie.

Contractului din 20 octombrie 2021 semnat de către Moldovagaz si Gazprom prevede următoarele:

Pct.1. Termenii de valabilitate a contractului sunt extinși pana in 30 septembrie 2026. Întrebare- ce facem cu Pachetul 3 Energetic din Acordul de Asociere cu UE? Ce va face Moldovagaz privind sursele alternative de furnizare a gazului in RM?

Guvernul prin intermediul Energocom a lansat licitația pentru achiziția de gaze utilizând mijloacele alocate din împrumutul oferit de BERD. Probabil aceste cantități de gaze vor fi stocate ca rezerva pentru perioadele când consumul depășește volumele agreate cu Gazprom sau in caz de deconectare a livrărilor din FR.

Pct.3 prevede cantitățile de gaz lunar pe care Gazprom le va livra si Moldovagaz le va primi si achita. Aici, se prevede ca daca Tiraspoltransgas va semna un acord cu Moldovgaz privind livrarea cantității de gas de 2062 mln. Metri cubi, atunci Gazprom va livra către Moldovagaz, iar Moldovagaz va primi si achita livrarea acestei cantități de gaz. Concluzia- juridic Moldovagaz si-a asumat obligațiunea de a achita gazul livrat către Tiraspoltransgaz, in caz de arbitraj entitatea legala va fi Moldovagaz. Deci, Tiraspoltransgaz nu are obligațiuni financiare către Gazprom.

Pct.5 Prevede modalitatea de rezervarea suplimentara a cantităților de gaze lunar si zilnic, precum si costurile pentru rezervare care sunt de 46$/1000 m3 (pentru punctele de intrare si ieșire din sistemul Ukrainean) si 13,8 $/1000m3 (pentru punctele de ieșire din sistemul Ukrainean). Aceste costuri sunt fixate pentru perioada 1 noiembrie 2021- 31 decembrie 2024. Întrebare- care este suma achitata de către Moldovagaz in aceasta iarna 2021- 2022 si daca aceste cheltuieli au fost incluse in tarif de către ANRE.

Pct.6 se refera la formula de preț, care prevede ca in Trimestrul IV si I al anului calendaristic (octombrie -martie) se achita 30% din pretul spot de la bursa TTF, Olanda si 70% prețul este fix corelat la produsele petroliere. In Trimestrul 2 si 3 formula de pre teste inversa, adică 70% preț spot si 30% preț fix. Chiar daca vara consumul de gaze este mai mic, moldovenii plătesc un pret mai mare decât cel din iarna, deoarece cotațiile la bursa au ajuns la peste

1900$/1000 m3. Astfel, Moldovagaz merge in fiecare luna la ANRE pentru a solicita majorarea de tarif, ultimul fiind propus la un nivel de 29,48 MDL/ m3, iar ANRE are proiectul de decizie la nivel de 22,26 lei. Șeful de la Moldovagas argumentează ca aceste preturi pentru achizitia gazelor in iulie la nivel de 990$/1000m3 si in august va fi 1460$/1000m3 trebuie sa fie transpuse in tarif către consumatori. Conform comunicatului de presa al Moldovagaz reiese ca moldovenii săraci dar disciplinați (Consumatorii casnici, până la data de 30 iunie 2022, au plătit 98% din sumele facturate în anul curent, ceea ce este cu 0,2 puncte procentuale mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2021. În cazul consumatorilor non-casnici (persoanele juridice), ponderea transferurilor a fost de 99,6%, cu o creștere de 0,5 puncte procentuale. Întreprinderile din sectorul energetic și termic din țară au achitat facturile în proporție de 99,9%, ceea ce este cu 0,2 puncte procentuale mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.). Este trist, ca Moldova plătește un preț pentru gaze de 8 ori mai mare decât alte tari din Europa, fiind cea mai săraca tara cu venituri la limita pragului de sărăcie de 2200 lei/ luna (circa 40% din populație.

Singura soluție este ca Guvernul să renegocieze acest contract de livrare a gazelor cu Gazpromul pentru a fixa un preț clar corelat la coșul produselor petroliere, dar și la puterea de cumpărare a moldovenilor, de altfel riscăm să asistăm la un colaps financiar a întregii țări.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #contract #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.