Afacerile celui mai bogat om din Ucraina, decimate de armata lui Putin

19 Iul. 2022, 19:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Iul. 2022, 19:41 // Actual //  bani.md

Rinat Ahmetov nu-l mai suportă pe preşedintele Rusiei, după ce armata de la Moscova i-a distrus afacerile.

Rinat Ahmetov, 55 de ani, are averea decimată de război. De la 14 miliarde, Ahmetov mai are „doar” 4,2 miliarde de dolari.

Fostul patron al echipei de fotbal Şahtior Doneţk nu deţine relaţii strălucite cu Volodimir Zelenski, dar ajută ţara lui, Ucraina, în lupta contra Rusiei.

A alocat 100 de milioane de euro pentru război, a donat 100.000 de veste antiglonţ şi produce materiale antitanc. Mai presus de toate, Ahmetov îşi exprimă sprijinul faţă de conducerea ucraineană, chiar dacă aceasta implică un declin al oligarhilor.

„Statutul de candidat UE nu este doar o oportunitate de a construi o nouă ţară europeană liberă şi democratică, fără corupţie, cu economie de piaţă, cu instanţe corecte şi independente, libertate de exprimare şi instituţii funcţionale. Este şi o modalitate de a scăpa cu adevărat de sistemul oligarhic”, spune cel care este considerat cel mai puternic dintre oligarhi. „Nu vom mai avea o şansă. Este responsabilitatea noastră istorică să o facem acum”, mai afirmă fostul patron al lui Mircea Lucescu.

Omul de afaceri îşi enumeră proprietăţile distruse, deteriorate sau furate de Rusia: la Mariupol, oţelăriile Azovstal şi Ilych, apoi Avdiika Coke lângă Doneţk, centrala TPP de la Lugansk şi alte zeci de combinate. Numai cele două uzine de la Mariupol valorau înainte de război între 17 şi 20 de miliarde de dolari, spune proprietarul lor.

Cel mai bogat ucrainean afirmă că Rusia „fură cu cinism cerealele şi oţelul de la Mariupol”, valoarea totală fiind de aproximativ un miliard. Toate astea l-au convins pe Ahmetov să dea în judecată Rusia la instanţele internaţionale pentru „zeci de miliarde de dolari”.

16 Aug. 2026, 11:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Aug. 2026, 11:35 // Actual //  Ursu Victor

Statele Unite introduc taxe vamale de până la 100% pentru dronele și componentele importate, într-o încercare de a reduce dependența de China și de a stimula producția americană. Președintele Donald Trump a justificat măsurile prin riscurile pe care dependența de furnizorii externi le-ar reprezenta pentru securitatea națională și economică a SUA.

Cele mai dure tarife vor viza dronele de mari dimensiuni și tehnologiile care pot avea inclusiv utilizări militare. Dronele echipate, de exemplu, cu sisteme de termoviziune, precum și o serie de componente considerate critice vor fi taxate cu 100% din valoarea importului.

În cazul dronelor de dimensiuni mai mici și al componentelor care nu sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională, tariful va fi de 25%.

Măsurile sunt îndreptate în special spre reducerea dependenței Statelor Unite de China, țară care domină piața mondială a dronelor comerciale.

Casa Albă susține că dezvoltarea rapidă a producției interne de drone este necesară atât pentru securitatea națională, cât și pentru cea economică. Washingtonul speră că noile taxe vor încuraja investițiile în fabricile americane, vor sprijini industria de apărare și vor crea noi locuri de muncă.

Administrația americană a prevăzut însă un regim preferențial pentru o serie de parteneri. Dronele și componentele provenite din Uniunea Europeană, Japonia, Liechtenstein, Coreea de Sud, Elveția și Taiwan vor fi supuse unui tarif de 15%, iar importurile din Marea Britanie vor fi taxate cu 10%.

Pentru aplicarea tarifelor preferențiale, aproape toate echipamentele, programele și tehnologiile utilizate trebuie să provină din țara exportatoare respectivă sau din Statele Unite. Noile taxe pentru produsele provenite din aceste state nu vor fi cumulate cu alte tarife introduse anterior de administrația Trump.

Decizia vine înaintea unei întâlniri așteptate între Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată pentru 24 septembrie.

Documentul semnat de Trump îi solicită, de asemenea, secretarului Comerțului să elaboreze un program destinat sprijinirii companiilor care investesc în producția de drone și componente pe teritoriul Statelor Unite.

Baza juridică pentru introducerea tarifelor este Secțiunea 232 a Legii privind extinderea comerțului din 1962, care permite președintelui american să restricționeze importurile atunci când acestea sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională.

Anterior, Departamentul Comerțului a analizat dependența Statelor Unite de dronele fabricate în străinătate și a concluzionat că amploarea importurilor generează riscuri pentru securitatea țării. Administrația Trump a utilizat același mecanism pentru introducerea unor tarife asupra oțelului, aluminiului, automobilelor și componentelor auto.

Noile taxe pentru drone urmează să intre în vigoare la 21 de zile de la semnarea declarației. Pentru componentele care nu sunt considerate critice, tarifele vor începe să fie aplicate peste 180 de zile.

Măsurile fac parte din politica mai amplă a Washingtonului de reducere a dependenței de tehnologiile chineze și de consolidare a capacităților industriale americane, în special în domeniile considerate strategice pentru apărare.