Afacerile regelui cerealelor din Moldova îi merg ca pe roate în România. A strâns un profit de milioane

Anul 2020 a fost un an agricol slab, dar anul trecut a fost extraodinar, atât din punctul de vedere al producţiei, cât şi al preţurilor.“

Traderul de cereale Global Grain International, care operează şi fabrica de ulei din Ţăndărei (fosta Ultex) a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 2,4 miliarde de lei românești, de nouă ori mai mare decât în 2020, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor de la Ministerul de Finanţe. De altfel, profitul net a crescut şi el de trei ori, până la 24 de milioane de lei echivalentul a 4,8 mil. de euro.

„Ne-am extins mult activitatea anul trecut. În fabrică am procesat 135.000 de tone de floarea-soarelui şi 15.000 tone de rapiţă, adică în total am procesat 150.000 de tone de seminţe oleaginoase. De asemenea, am făcut mai mult trading de cereale, iar dacă 2020 a fost un an agricol slab, anul trecut a fost extraordinar, atât din punctul de vedere al producţiei, cât şi al preţurilor. Preţul a crescut şi de două ori în anumite cazuri. Aceşti factori au dus la creşterea mare a cifrei de afaceri“, a spus Radu Muşinschi, director regional pentru Balcani şi România în cadrul TransOil, grupul din spatele Global Grain International.

Fabrica din Ţăndărei are o capacitate de procesare de 160.000 de tone de floarea-soarelui pe an, iar cantităţi importante de materie primă vin din Republica Moldova. Aceasta este una dintre primele cinci fabrici de ulei din ţară, unde lider este compania cu capital american Bunge.

Global Grain International are acţionari două companii cu sediul în Nicosia (Cipru) şi anume Trezeme Limited (95%) şi Amableus Limited (5%), conform Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor. Aceasta este administrată de Diana Ciobanu. Trezeme Limited a fost fondată de Anengrain Group SRL, condusă de Igor Raţă, Unco Cereale SRL, condusă de Elena Rija, şi Flograin Group SRL, administrată de Ludmila Borşci, Trans Bulk Logistics, administrată de Azamat Misirbiev, Uleinord, administrată de Ghennadii Bordeniuc, şi Agrofloris Nord, administrată de Iurie Rija, majoritatea cu activitate principală de cultivarea cerealelor, potrivit Biroului Istoriilor de Credit INFODEBIT CREDIT REPORT din Republica Moldova. Datele privind administratorii companiilor şi structura acţionariatului acestora sunt din aferente anului 2021.

Trans-Oil, unul dintre cele mai mare grupuri de agrobusiness din Republica Moldova, şi deţine în România fabrica de ulei vegetal Ultex din Ţăndărei (jud. Ialomiţa), cumpărată cu peste 10 milioane de euro în 2014 de la omul de afaceri Vasile Niţescu, potrivit datelor publicate la momentul respectiv. Un an mai târziu a construit un siloz ce poate stoca 20.000 de tone de seminţe oleaginoase în apropierea fabricii, potrivit datelor publicate la acel moment. La momentul respectiv Trans-Oil opera în România prin Florea International, iar în prezent activează prin Global Grain International.

Trans-Oil etse deţinut de milionarul Vaja Jhashi, un om de afaceri georgian născut în Rusia şi stabilit în Republica Moldova. Ea controlează fabrica de ulei Floarea Soarelui din Bălţi, pe care a preluat-o în 2011 şi care a fost evaluată la peste 50 de milioane de dolari.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#proti #Transoil #Cereale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.