Afacerile regelui cerealelor din Moldova îi merg ca pe roate în România. A strâns un profit de milioane

Anul 2020 a fost un an agricol slab, dar anul trecut a fost extraodinar, atât din punctul de vedere al producţiei, cât şi al preţurilor.“

Traderul de cereale Global Grain International, care operează şi fabrica de ulei din Ţăndărei (fosta Ultex) a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 2,4 miliarde de lei românești, de nouă ori mai mare decât în 2020, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor de la Ministerul de Finanţe. De altfel, profitul net a crescut şi el de trei ori, până la 24 de milioane de lei echivalentul a 4,8 mil. de euro.

„Ne-am extins mult activitatea anul trecut. În fabrică am procesat 135.000 de tone de floarea-soarelui şi 15.000 tone de rapiţă, adică în total am procesat 150.000 de tone de seminţe oleaginoase. De asemenea, am făcut mai mult trading de cereale, iar dacă 2020 a fost un an agricol slab, anul trecut a fost extraordinar, atât din punctul de vedere al producţiei, cât şi al preţurilor. Preţul a crescut şi de două ori în anumite cazuri. Aceşti factori au dus la creşterea mare a cifrei de afaceri“, a spus Radu Muşinschi, director regional pentru Balcani şi România în cadrul TransOil, grupul din spatele Global Grain International.

Fabrica din Ţăndărei are o capacitate de procesare de 160.000 de tone de floarea-soarelui pe an, iar cantităţi importante de materie primă vin din Republica Moldova. Aceasta este una dintre primele cinci fabrici de ulei din ţară, unde lider este compania cu capital american Bunge.

Global Grain International are acţionari două companii cu sediul în Nicosia (Cipru) şi anume Trezeme Limited (95%) şi Amableus Limited (5%), conform Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor. Aceasta este administrată de Diana Ciobanu. Trezeme Limited a fost fondată de Anengrain Group SRL, condusă de Igor Raţă, Unco Cereale SRL, condusă de Elena Rija, şi Flograin Group SRL, administrată de Ludmila Borşci, Trans Bulk Logistics, administrată de Azamat Misirbiev, Uleinord, administrată de Ghennadii Bordeniuc, şi Agrofloris Nord, administrată de Iurie Rija, majoritatea cu activitate principală de cultivarea cerealelor, potrivit Biroului Istoriilor de Credit INFODEBIT CREDIT REPORT din Republica Moldova. Datele privind administratorii companiilor şi structura acţionariatului acestora sunt din aferente anului 2021.

Trans-Oil, unul dintre cele mai mare grupuri de agrobusiness din Republica Moldova, şi deţine în România fabrica de ulei vegetal Ultex din Ţăndărei (jud. Ialomiţa), cumpărată cu peste 10 milioane de euro în 2014 de la omul de afaceri Vasile Niţescu, potrivit datelor publicate la momentul respectiv. Un an mai târziu a construit un siloz ce poate stoca 20.000 de tone de seminţe oleaginoase în apropierea fabricii, potrivit datelor publicate la acel moment. La momentul respectiv Trans-Oil opera în România prin Florea International, iar în prezent activează prin Global Grain International.

Trans-Oil etse deţinut de milionarul Vaja Jhashi, un om de afaceri georgian născut în Rusia şi stabilit în Republica Moldova. Ea controlează fabrica de ulei Floarea Soarelui din Bălţi, pe care a preluat-o în 2011 şi care a fost evaluată la peste 50 de milioane de dolari.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#proti #Transoil #Cereale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.