Bomba zilei! DOC Moldova riscă să rămână fără terenul Portului Giurgiulești. Statul favorizează Trans Oil

Un proiect de lege dubios, votat în prima lectură la 21 iulie, este promovat insistent de BERD prin intermediul deputaților PAS Radu Marian, Valentina Manic și Marina Morozova.

Este vorba de modificarea legii cu privire la Zonele Economice Libere prin care, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, se oferă dreptul de concesiune a terenului pe care sunt amplasate construcțiile agenților economici rezidenți.

În nota informativă a proiectului deputatului Radu Marian & colegii, se menționează că modificările vizează toate zonele economice libere și la prima vedere, aparent, proiectul promovează intenții bune.

În același timp, aflăm că autorul acestei legi este Danube Logistics (operatorul portuar Giurgiulești), iar beneficiarul legii este compania Trans-Oil (deține mai multe terenuri pe teritoriul portului pe un termen îndelungat doc mai jos), în condițiile în care, potrivit datelor cadastrale disponibile, cea mai mare parte a zonei portuare deja este ocupată de clădiri și structuri ale companiilor grupului Trans-Oil.

Potrivit unei scrisori intrate în posesia redacției, adresată Cancelariei de Stat și în copie adresată companiei Danube Logistics, Ministrul Economiei în persona dlui Sergiu Gaibu susține că instituția pe care o conduce în rezultatul discuțiilor avute (20 mai 2022) cu Mathis von Tucher, directorul Danube Logistic a convenit asupra acordării unei asistențe din partea BERD pentru perfectare și promovarea proiectului de act normativ pentru transmiterea în administrarea Agenției Proprietății Publice a terenului pe care este amplasat terenului Portului Giurgiulești.

NB: Am fost martorii atragerii asistenței unor instituții internaționale specializate pentru elaborarea sau modificarea unor proiecte de legi în diverse domenii de interes pentru Republica Moldova. Nu am văzut asistență internațională pentru Moldova în perfectarea unui proiect de lege care să favorizeze un agent economic. Avem o întrebare deschisă: Ce presupune asistența pentru promovarea proiectului de lege menționat în articol?!

De asemenea, după cum reiese din scrisoare, la această ședință s-a decis “îmbunătățirea cadrului legislativ care reglementează activitățile portului Giurgiulești pentru a elimina lacunele din legislație”.

Activitățile în Portul Giurgiulești se desfășoară în conformitate cu Legea nr.8 „Cu privire la Portul Internațional Giurgiulești” din 2005.

Această lege stabilește că portul internațional este creat pentru 25 de ani, iar Investitorul general are dreptul exclusiv de a crea și deține infrastructura portului, inclusiv infrastructura acvatică. De asemenea, în conformitate cu această lege, Investitorul General închiriază întreg teritoriul portului și răspunde în fața statului, iar în cazul unei încălcări grave, statul poate anula Acordul de investiții, preluând conducerea portului.

În același timp proiectul de lege modifică conceptual această abordare, pentru că în noua formulă se presupune că pe teritoriul portului, care este un obiect strategic al infrastructurii de transport, terenurile vor putea fi distribuite altor agenți economici, chiar nerezidenților, după același principiu ca și investitorului general. Respectiv, dacă legea va fi votată în această formulă în lectură finală, statul îți va pierde capacitatea și potențialul de a administra portul. asta pe lângă faptul că aceste prevederi ar încălca grav drepturile legale și contractuale ale investitorului.

Portul Giurgiulești funcționează de zeci de ani în conformitate cu Legea specială nr. 8/2005 privind portul liber internațional Giurgiulești, iar acum brusc este nevoie de modificarea acesteia și adoptarea altor legi privind activitatea portului.

De asemenea, este dubios că Danube Logistics care deține drepturi exclusive asupra terenurilor, acum cedează voluntar aceste drepturi în detrimentul său și al statului. De asemenea, nu este clar de ce Guvernul face acest lucru în mod voluntar și deliberat, în condiția în care Danube Logistics ar avea obligația de a nu putea ceda nimănui infrastructura portuară, această condiție fiind o garanție pentru Republica Moldova de a nu pierde aceste terenuri.

Pe timpul guvernării democrate și socialiste, un număr mare de nerezidenți au fost înregistrați în port prin ignorarea legii. Iar acum, noul guvern inițiază modificarea legii care va conduce la destrămarea teritoriului portuar, asta în timp ce agricultorii solicită soluționarea problemei portului, pentru ași putea exporta cerealele.

Încă o tentativă de modificare a altot legi în favoarea Danube Logistics a avut și în anul 2020 în favoarea lui Thomas Moser condamnat pentru fraudă. În anul 2020 a fost pregătită operațiunea de modificare în regim de urgență a legislației moldovenești, pentru a salva de la confiscare activele lui Moser. Oficial, autor al proiectului era Nicolae Eșanu, consilierul premierului Ion Chicu.

Am expediat o solicitare de informație Ministerului Economiei dar și deputaților autori ai respectivei legi de dare în concesiune a terenurilor, însă până la publicarea materialului nu am primit un răspuns. Deputata Marina Morozova una din autorii proiectului de lege a revenit printr-un mesaj și a spus că ne va oferi mai multe informații joi 29 iulie.

#port #Giurgiulești #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.