Bomba zilei! DOC Moldova riscă să rămână fără terenul Portului Giurgiulești. Statul favorizează Trans Oil

Un proiect de lege dubios, votat în prima lectură la 21 iulie, este promovat insistent de BERD prin intermediul deputaților PAS Radu Marian, Valentina Manic și Marina Morozova.

Este vorba de modificarea legii cu privire la Zonele Economice Libere prin care, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, se oferă dreptul de concesiune a terenului pe care sunt amplasate construcțiile agenților economici rezidenți.

În nota informativă a proiectului deputatului Radu Marian & colegii, se menționează că modificările vizează toate zonele economice libere și la prima vedere, aparent, proiectul promovează intenții bune.

În același timp, aflăm că autorul acestei legi este Danube Logistics (operatorul portuar Giurgiulești), iar beneficiarul legii este compania Trans-Oil (deține mai multe terenuri pe teritoriul portului pe un termen îndelungat doc mai jos), în condițiile în care, potrivit datelor cadastrale disponibile, cea mai mare parte a zonei portuare deja este ocupată de clădiri și structuri ale companiilor grupului Trans-Oil.

Potrivit unei scrisori intrate în posesia redacției, adresată Cancelariei de Stat și în copie adresată companiei Danube Logistics, Ministrul Economiei în persona dlui Sergiu Gaibu susține că instituția pe care o conduce în rezultatul discuțiilor avute (20 mai 2022) cu Mathis von Tucher, directorul Danube Logistic a convenit asupra acordării unei asistențe din partea BERD pentru perfectare și promovarea proiectului de act normativ pentru transmiterea în administrarea Agenției Proprietății Publice a terenului pe care este amplasat terenului Portului Giurgiulești.

NB: Am fost martorii atragerii asistenței unor instituții internaționale specializate pentru elaborarea sau modificarea unor proiecte de legi în diverse domenii de interes pentru Republica Moldova. Nu am văzut asistență internațională pentru Moldova în perfectarea unui proiect de lege care să favorizeze un agent economic. Avem o întrebare deschisă: Ce presupune asistența pentru promovarea proiectului de lege menționat în articol?!

De asemenea, după cum reiese din scrisoare, la această ședință s-a decis “îmbunătățirea cadrului legislativ care reglementează activitățile portului Giurgiulești pentru a elimina lacunele din legislație”.

Activitățile în Portul Giurgiulești se desfășoară în conformitate cu Legea nr.8 „Cu privire la Portul Internațional Giurgiulești” din 2005.

Această lege stabilește că portul internațional este creat pentru 25 de ani, iar Investitorul general are dreptul exclusiv de a crea și deține infrastructura portului, inclusiv infrastructura acvatică. De asemenea, în conformitate cu această lege, Investitorul General închiriază întreg teritoriul portului și răspunde în fața statului, iar în cazul unei încălcări grave, statul poate anula Acordul de investiții, preluând conducerea portului.

În același timp proiectul de lege modifică conceptual această abordare, pentru că în noua formulă se presupune că pe teritoriul portului, care este un obiect strategic al infrastructurii de transport, terenurile vor putea fi distribuite altor agenți economici, chiar nerezidenților, după același principiu ca și investitorului general. Respectiv, dacă legea va fi votată în această formulă în lectură finală, statul îți va pierde capacitatea și potențialul de a administra portul. asta pe lângă faptul că aceste prevederi ar încălca grav drepturile legale și contractuale ale investitorului.

Portul Giurgiulești funcționează de zeci de ani în conformitate cu Legea specială nr. 8/2005 privind portul liber internațional Giurgiulești, iar acum brusc este nevoie de modificarea acesteia și adoptarea altor legi privind activitatea portului.

De asemenea, este dubios că Danube Logistics care deține drepturi exclusive asupra terenurilor, acum cedează voluntar aceste drepturi în detrimentul său și al statului. De asemenea, nu este clar de ce Guvernul face acest lucru în mod voluntar și deliberat, în condiția în care Danube Logistics ar avea obligația de a nu putea ceda nimănui infrastructura portuară, această condiție fiind o garanție pentru Republica Moldova de a nu pierde aceste terenuri.

Pe timpul guvernării democrate și socialiste, un număr mare de nerezidenți au fost înregistrați în port prin ignorarea legii. Iar acum, noul guvern inițiază modificarea legii care va conduce la destrămarea teritoriului portuar, asta în timp ce agricultorii solicită soluționarea problemei portului, pentru ași putea exporta cerealele.

Încă o tentativă de modificare a altot legi în favoarea Danube Logistics a avut și în anul 2020 în favoarea lui Thomas Moser condamnat pentru fraudă. În anul 2020 a fost pregătită operațiunea de modificare în regim de urgență a legislației moldovenești, pentru a salva de la confiscare activele lui Moser. Oficial, autor al proiectului era Nicolae Eșanu, consilierul premierului Ion Chicu.

Am expediat o solicitare de informație Ministerului Economiei dar și deputaților autori ai respectivei legi de dare în concesiune a terenurilor, însă până la publicarea materialului nu am primit un răspuns. Deputata Marina Morozova una din autorii proiectului de lege a revenit printr-un mesaj și a spus că ne va oferi mai multe informații joi 29 iulie.

#port #Giurgiulești #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.