'Rușii nu au nimic echivalent': Țările est-europene se înghesuie să cumpere HIMARS pentru a bloca Rusia

M142 HIMARS, sistemele de rachete de artilerie cu mobilitate ridicată furnizate Ucrainei de către Statele Unite, au devenit un simbol al vulnerabilității rusești, scrie Al Jazeera.

În regiunea ocupată Herson au apărut în iulie afișe cu imaginea unui sistem HIMARS și cuvinte care îi amenință pe ruși cu răzbunarea pentru „jafuri, crime, violuri, distrugeri”.

Acum, țările est-europene cele mai îngrijorate de un viitor atac rusesc se înarmează.

Polonia și statele baltice au tras învățămintele că se numără printre cele mai eficiente arme pentru a opri avansul rusesc în Ucraina și comandă sute de sisteme de lansare la un cost de sute de milioane de dolari.

Ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak, a anunțat la 26 mai că a cerut 500 de lansatoare HIMARS plus muniție – un număr enorm care, potrivit acestuia, va implica o coproducție extinsă.

Estonia ar urma să cumpere șase lansatoare și muniție în valoare de 500 de milioane de dolari, a declarat Departamentul de Stat al SUA la 15 iulie.

Letonia și-a făcut publică cererea de lansatoare și rachete în valoare de 300 de milioane de dolari o săptămână mai târziu. Și se așteaptă ca Lituania să îi urmeze exemplul.

„Acordul de deblocare a Odesa ar fi fost imposibil fără HIMARS. Acum este foarte clar că războiul se va încheia mai devreme dacă înarmăm Ucraina mai repede”, a declarat ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis la 22 iulie, referindu-se la acordul Rusiei de a permite transportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră.
„Țările baltice vor deveni un singur teatru de război pentru Rusia”, a declarat ministrul estonian al apărării, Kusti Salm, explicând coordonarea regională în ceea ce privește achizițiile de apărare.

Letonia și Estonia au discutat despre achiziționarea celor mai noi ATACM (rachete tactice ale armatei), de 300 km, pentru lansatoarele lor. De la granița estoniană, acestea ar putea lovi cu ușurință Sankt Petersburgul.

Din Letonia, acestea ar putea lovi la jumătatea distanței până la Moscova, împiedicând orice forță de invazie cu mult înainte de a ajunge la graniță.

De la granițele poloneză și lituaniană, acestea ar putea lovi aproape oriunde pe teritoriul Belarusului, singurul aliat regional al Moscovei, al cărui teritoriu a fost folosit pentru a ataca Kievul.

„Îl vom forța pe inamicul nostru să crească prețul agresiunii. Dacă va ști că putem distruge anumite tipuri de ținte, va trebui să înceapă să caute soluții alternative. Acestea sunt însă considerabil mai scumpe. Atacarea Estoniei, a țărilor baltice și a NATO va deveni mult mai complicată și mai costisitoare pentru inamic”, a declarat Salm.

Forțele armate ale Statelor Unite urmează să aducă pe teren, anul viitor, o rachetă cu lansare HIMARS și mai avansată, Precision Strike Missile (PrSM), cu o rază de acțiune de 500 km (310 mile). În cazul în care aceasta ar fi furnizată aliaților regionali, aceștia ar putea lovi în apropierea Moscovei.

#lansatoare #HIMARS #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.