Jacheta purtată de astronautul Buzz Aldrin când a zburat spre Lună a fost vândută cu 2,8 milioane de dolari

Jacheta purtată de astronautul Buzz Aldrin în timpul zborului istoric spre Lună, în 1969, a fost vândută la licitaţie. Suma plătită de cumpărător a fost de aproape 2,8 milioane de dolari, relatează BBC.

„Apollo 11 Inflight Coverall Jacket” devine astfel cel mai scump artefact spațial vândut până acum, potrivit casei de licitații Sotheby’s.

Jacheta spațială a fost vândută unei persoane care a făcut oferta prin telefon. Oferta a venit după ce mai mulți doritori au licitat pentru ea timp de 10 minute.

Aldrin, acum în vârstă de 92 de ani, a purtat această jachetă pe parcursul zborului spre Lună. A schimbat-o doar pentru a-și pune costumul presurizat cu care a coborât pe suprafața satelitului Terrei.

Jacheta are ecusonul cu numele lui Aldrin pe piept, în partea stângă, deasupra emblemei misiunii Apollo 11, şi steagul american pe umărul stâng. În partea dreaptă, pe piept, se află sigla NASA. Este confecţionată dintr-un material rezistent la foc, cunoscut sub numele de pânză Beta. Materialul fost încorporat în costumele spaţiale în urma unui incendiu care a ucis trei astronauţi la bordul Apollo 1, în 1967.

Aldrin şi Neil Armstrong au devenit primii astronauţi care au păşit pe Lună, la 20 iulie 1969. Cel de-al treilea membru al echipajului, Michael Collins, a rămas la bordul navetei spațiale.

Se estimează că 650 de milioane de oameni din întreaga lume au urmărit acest moment la televizor.

După ce au petrecut peste 21 de ore pe Lună, Aldrin și Armstrong s-au întors apoi la navetă și s-au schimbat la loc în costumele de zbor. Cei doi le-au descris ca fiind „mult mai confortabile”.

La licitație au fost scoase de asemenea un întrerupător rupt și pixul negru pe care Aldrin l-a folosit pentru a-l repara, ajutând astfel echipajul să nu rămână blocat pe Lună.

În total, articolele din colecția personală a astronautului s-au vândut cu 8,2 milioane de dolari.

Planul de zbor al misiunii, cu care astronauții au călătorit în spațiu, a fost cumpărat cu 819.000 de dolari.

#zbor pe luna #Buzz Aldrin #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.