Apocalipsa gazieră! La bursele internaționale a depășit nivelul de 2000 USD pentru mia de metri cubi

În dimineața zilei de astăzi prețul gazului a constituit 2250 USD pentru mia de metri cubi față de cotația de ieri de 1950 USD, arată datele hubului gazier TTF.

Acest lucru va avea impact și asupra prețurilor metanului în Republica Moldova, în condițiile în care pe timp de vară ponderea prețului de la bursele internaționale este de 70% și 30% cotațiile la petrol, iar pe timp de iarnă invers.

Ultima dată Moldovagaz s-a adresat cu o solicitare la ANRE de majorare a tarifului la 28,41 de lei (cu TVA) pentru metrul cub față de 24,45 de lei (cu TVA) cât cerea anterior.

Ulterior ANRE a venit cu proiectul de decizie în care se spune că tariful pentru consumatorii casnici va fi de 22,26 de lei (cu TVA) cu 19,4% mai mult față de tariful actual,.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban susține că tarifele la gaz pentru consumatorii casnici pe care urmează să le aprobe ANRE nu vor acoperi cheltuielile companiei pentru achiziția, transportul dar și distribuția metanului, susține președintele Moldovagaz.

Moldovagaz afirmă că neajustarea tarifelor la gaz au dus la devieri financiare de 2,5 miliarde de lei.

În prezent, consumatorii casnici achită 18,62 de lei pentru metrul cub de gaz consumat.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #pret #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi