SUA au impus în cele din urmă sancțiuni împotriva presupusei amante a lui Vladimir Putin, Alina Kabaeva

O nouă rundă de sancțiuni anunțată de Statele Unite a vizat-o în cele din urmă și pe Alina Kabaeva, presupusa amantă a președintelui rus Vladimir Putin, anunță Reuters și Associated Press.

Trezoreria americană a anunțat marți că a înghețat viza Alinei Kabaeva, o fostă gimnastică olimpică rusă, și a impus alte sancțiuni legate de activele acesteia.

Oficialii de la Washington au justificat mutarea prin faptul că ea este directoarea unei companii mass-media care promovează „operațiunea militară specială” declanșată de Vladimir Putin pe 24 februarie.

Mai mulți critici ai Kremlinului, inclusiv disidentul Alexei Navalnîi au cerut statelor occidentale să impună sancțiuni împotriva lui Kabaeva, afirmând că ea este cea care îi administrează de facto averea din străinătate a președintelui rus.

SUA a impus marți sancțiuni și împotriva lui Andrei Grigorievici Guriev, un oligarh care deține moșia Witanhurst care, cu un conac de 25 de dormitoare, este a doua cea mai mare proprietate imobiliară din Londra, după Palatul Buckingham. Fiul său a fost de asemenea sancționat de Trezoreria americană.

The Wall Street Journal scria la sfârșitul lunii aprilie că administrația președintelui Joe Biden a decis în ultima clipă să nu o sancționeze pe amanta lui Vladimir Putin, temându-se că liderul de la Kremlin ar percepe măsura drept un atac personal la adresa sa.

Kabaeva, fostă campioană olimpică la gimnastică ritmică și cunoscută în acest sport pentru flexibilitatea ei extremă și pentru un scandal internațional de dopaj, ar juca un rol important în ascunderea averii personale a lui Putin în străinătate, astfel că ea rămâne o potențială țintă a sancțiunilor, conform oficialilor americani.

Kabaeva și familia ei s-ar fi îmbogățit prin conexiuni cu oameni din cercul apropiat al lui Putin, potrivit oficialilor americani. O evaluare clasificată a serviciilor secrete din SUA făcută în timpul investigației asupra presupusei intervenții ruse în alegerile din SUA din 2016 o numește pe Kabaeva drept beneficiară a averii lui Putin, potrivit unui oficial american familiarizat cu raportul.
Kabaeva a fost o membră pro-Kremlin a parlamentului timp de opt ani după care în 2014 a fost numită la conducerea grupului de stat National Media unde încasează un salariu anual de 10 milioane de dolari.

#sanctiuni #amanta #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.