(FOTO) Natalia Gavrilița, în vizită la cel mai mare parc fotovoltaic din țară

Aflată într-o vizită de lucru la Criuleni, prim-ministra Natalia Gavrilița a mers la cel mai mare parc fotovoltaic din Republica Moldova, cu o capacitate de 2,8 MW. Parcul, cu o suprafață de 8 hectare, are instalate 7 400 de panouri fotovoltaice și 16 invertoare. Acesta a fost construit cu sprijinul Guvernului Chinei, valoarea totală a proiectului fiind de 4 milioane de euro.

Parcul poate aduce anual, în bugetul raionului Criuleni, circa 3-5 milioane de lei. Din luna decembrie, Parcul Fotovoltaic a produs 2,650 MWh, iar în luna martie curent a fost semnat contractul de vânzare-cumpărare a energiei electrice cu I.S.C. „Premier Energy” SRL, la prețul de 0,88 lei/kW.

Prim-ministra a subliniat importanța investițiilor în energia din surse regenerabile, menționând că, în contextul crizei la nivel regional, Guvernul este în plină pregătire pentru iarna viitoare.

„Prioritățile noastre sunt protejarea consumatorilor vulnerabili, creșterea eficienței energetice, accelerarea dezvoltării surselor regenerabile și diversificarea surselor de aprovizionare. Toate acestea reprezintă coordonatele principale ale sectorului energetic înaintea sezonului rece”, a spus prim-ministra.

#criuleni #cel mai mare #parc fotovoltaic #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.