Putin pune piciorul în prag! Interzice băncilor străine să plece din Rusia

06 Aug. 2022, 15:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Aug. 2022, 15:58 // Actual //  bani.md

Băncile străine care au intrat pe piața rusă în anii 2000 și nu au plecat după începerea războiului din Ucraina nu vor mai putea ieși de pe piața rusească.

Vineri, 5 august, președintele Vladimir Putin a semnat un decret „Cu privire la aplicarea unor măsuri economice speciale în legătură cu acțiunile neprietenoase ale anumitor state, care interzice, de facto, părăsirea țării organizațiilor de credit străine.

Potrivit unui document publicat pe portalul de informații juridice, investitorilor din „țări neprietenoase” le este acum interzis să vândă acțiuni și participații la capitalul autorizat al instituțiilor de credit rusești.

Pentru a scăpa de cotă, nerezidenții vor trebui să obțină permisiunea specială de la președinte, iar fără aceasta, tranzacțiile vor fi considerate „nule”. Noii proprietari care au cumpărat banca fără „viză” vor fi privați de „drepturile prevăzute de legislația Federației Ruse, se mai spune în decret.

„Lista băncilor care fac obiectul interdicției prezidențiale urmează să fie stabilită de guvern și Banca Centrală. Cu toate acestea, este deja clar că, toți cei mai mari jucători străini intră sub incidența noului decret. Este vorba de Raiffeisenbank, UniCredit și Citibank”, spune Yuri Belikov, managing director Expert RA.

Trei bănci cu active în valoare de 3,5 trilioane de ruble și păstrează depozite ale populației în valoare de 264 de miliarde de ruble caută modalități de a pleca. Citi a negociat vânzarea cu Expobank și compania de asigurări RESO-Garantia. Unicredit avea în vedere să-și vândă filiala printr-o structură care să-i permită să răscumpere afacerea dacă situația geopolitică se va stabiliza. Grupul austriac Raiffeisen Bank International a luat în considerare și posibilitatea vânzării băncii sale, care se află în top 10 cele mai mari din Rusia și este de importantă sistemică.

Doar grupul francez Societe Generale a reușit să vândă afacerea după începerea războiului. Rosbank-ul său a mers la miliardarul Vladimir Potanin, care s-a trezit imediat pe lista de sancțiuni din Marea Britanie, după care banca însăși a fost interzisă de la tranzacțiile în lire sterline și de la sistemul de compensare Clearstream.

Pentru restul băncilor, ușa de ieșire din Rusia a fost închisă. Și cel mai probabil lista nu se va limita la trei nume, spune Belikov.

Nici bancherii nu vor putea să-și închidă afacerea în liniște. Organizațiile de credit străine care rămân în Rusia sunt sub controlul Băncii Centrale: reprezentanții autorităților de reglementare sunt incluși în structurile de guvernare și pot refuza orice decizie care depășește operațiunile de rutină.

Surse Reuters familiare cu situația spun că autoritățile discută despre introducerea managementului extern în filialele băncilor străine. Acest lucru va permite păstrarea proprietății străine, dar transferul tuturor operațiunilor sub controlul Rusiei.

Ideea este promovată de șeful VTB Andrey Kostin, potrivit căruia ar fi corect să „luăm” toate băncile străine ca să rămână în Rusia. „Băncile ne-au fost luate, iar ei [străinii] trebuie să ia băncile, să reseteze subiectul”, a cerut el în iunie la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

29 Aug. 2026, 11:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Aug. 2026, 11:36 // Actual //  Ursu Victor

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.