Business pe timp de război: Cum a fost cumpărată la kilogram Ucraina de către americani?

06 Aug. 2022, 11:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Aug. 2022, 11:08 // Actual //  bani.md

După destrămarea Uniunii Sovietice şi proclamarea independenţei Ucrainei, toate marile companii agricole din lume au făcut totul pentru a pune mâna pe terenurile foarte valoroase din Ucraina, potrivit Magyar Nemzet, citat de Rador.

Desigur, politicienii ucraineni au încercat să împiedice această tendinţă, au vrut ca pământurile să rămână în mâinile ucrainenilor. Însă, din 1 iunie 2021 s-a produs o schimbare: Volodimir Zelenski a cedat presiunii occidentale, în primul rând americane, prin intermediul FMI, și a permis cumpărătorilor străini să achiziționeze proprietăți.

Nu este surprinzător: marile companii agricole americane, precum și ucrainenii care au sărit în ajutorul lor – şi care înainte promiteau totul – au cumpărat o treime din terenul ucrainean în câteva luni.

Promisiunile privind împrumuturile și referendumurile favorabile nu au avut niciun rezultat, iar în actuala inflație de război, profiturile suplimentare intră în buzunarele marilor companii americane, în timp ce Ucraina este complet ruinată, potrivit unui articol publicat de portalul ungar Origó, şi preluat de ziarul „Magyar Nemzet”.

Coincidenţe ciudate

În urmă cu câteva zile a ieșit la iveală că aproximativ o treime din terenurile cultivate ale Ucrainei sunt deja deținute de companii multinaţionale americane. Toate acestea explică temeinic, de ce Statele Unite îi sprijină pe ucraineni cu arme. Achiziția de terenuri de către străini în Ucraina a fost pe ordinea de zi de la proclamarea independenței țării în 1991, dar abia în 2019 s-a accelerat, după ce Volodimir Zelenski a venit la putere.

Este interesant că în 2001 a fost introdus în țară un moratoriu de treisprezece ani privind vânzarea terenurilor către străini, iar așa-numitul al doilea moratoriu a fost lansat în 2014, notează Origó. Rezultatul acestuia din urmă a fost înlăturarea lui Viktor Ianukovici de la putere și, astfel, Poroșenko a ajuns la putere, care a fost mult mai prietenos cu americanii decât predecesorul său, însă după pierderea Crimeii și a unei părți din Donbas, a fost obligat să intre pe o traiectorie forţată.

Încă din 2018, americanii au făcut lobby pentru privatizarea terenurilor

Mai interesant, însă, este că unul din numerele din 2018 ale ziarului economic The Ukraine Business Journal a alocat 64 de pagini pentru a prezenta posibilităţile străinilor în agricultura ucraineană. În revista voluminoasă se regăesc afirmaţii precum că Ucraina ar putea hrăni până la opt sute de milioane de oameni, dacă se fac investiții potrivite în sectorul agricol.

Nu este surprinzător că în primele pagini ale revistei, autorii articolelor vorbesc despre necesitatea ridicării moratoriului privind achiziționarea de terenuri, discutat anterior în contextul reformei agricole de succes în Ucraina, precum și despre admiterea capitalului străin. De asemenea, nu a fost nicio supriză că revista a fost publicată în limba engleză.

Publicația mai precizează că doar schemele de creditare ale marilor bănci americane (JP Morgan și CitiBank) pot ajuta micile ferme ucrainene.

Analiştii au prezis la acea vreme că, dacă moratoriul funciar nu va fi ridicat, economia ucraineană se va prăbuşi până în 2020 fără ajutor extern. În publicaţie, experţii occidentali au recomandat cum ar trebui construită o companie agricolă de succes.

Ce s-a întâmplat cu referendumul?

Pe 4 martie 2021, Roman Leșcenko, ministrul pentru politici agrare și alimentație din Ucraina, a vorbit într-un articol de amploare publicat pe site-ul organizaţiei think-tank Atlantic Council, aparținând sferei de interes a lui George Soros, despre avantajele privatizării terenurilor pentru ţară.

Desigur, el nu a spus nimic despre pericolele ce se ascund în lăsarea terenurilor ucrainene în mâini străine, ba mai mult a susţinut că toată lumea va câştiga din vânzarea terenurilor. Mai mult, a spus că reforma agrară va ajuta la ascensiunea ucrainenilor obișnuiți şi nu a miliardarilor țării, şi că Ucraina va putea hrăni întreaga lume după reforma de succes.

De atunci, timpul a dovedit clar că articolul ministrului a servit doar scopului de a fundamenta din punct de vedere ideologic trecerea în mâinile americane a suprafeţelor de terenuri ale Ucrainei.

Ministrul agriculturii a promis de multe ori că vor organiza un referendum despre noua Lege funciară, dar până acum nu a avut loc acest referendum. Ba mai mult, în actuala situaţie de război nici nu se poate aştepta la vreun referendum în Ucraina, unde, de altfel, aproape toate partidele de opoziţie au fost interzise, explică portalul ungar Origó.

Ajutorul a avut un preț

Acum, potrivit unor surse, companiile multinaționale gigantice – și investitorii și fundaţiile din spatele acestora – dețin 28 la sută din terenul arabil ucrainean, dar chiar şi alte surse mai modeste vorbesc despre câteva milioane de hectare.

Trecerea terenurilor ucrainene în mâini străine a fost solicitat de Departamentul de Stat al SUA, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială. Ucrainenii s-au opus mult timp, până când a venit Zelenski.

În urmă cu şapte ani George Soros a spus despre Ucraina:

Eu sunt gata. Există idei de investiții concrete, de exemplu în agricultură și în proiectele de infrastructură.

Aș contribui cu un miliard de dolari. Acestea trebuie să producă profit. Fundația mea ar beneficia de asta. După această afirmaţie a lui George Soros, organizațiile pseudo-civile apropiate miliardarului american au lansat o serioasă campanie media pentru a ridica cât mai curând moratoriul privind achiziționarea de terenuri în Ucraina. Iar exercitarea presiunii a avut succes, deoarece de la 1 iulie 2021 s-a deschis drumul în faţa străinilor pe piața funciară din Ucraina.

Desigur, promisiuniile anteriore nu au adus nimic, micii fermieri ucraineni şi ucrainenii obişnuiţi nu au primit nici un ajutor de la companiile multinaţionale şi marile bănci americane, mai menţioneauză Origó.

Americanii profită de pe urma Ucrainei

„În timp ce în ultimele decenii marile puteri s-au luptat între ele pentru aur sau petrol, în viitor nevoile de bază precum apa sau terenurile agricole vor fi în centrul conflictelor”, a declarat pentru ziarul „Magyar Nemzet” analistul Institutului ungar „Nézőpont”, Rezső Krisztián Erdélyi.

Potrivit specialistului, din cauza încălzirii globale şi a schimbărilor climatice terenurile agricole de înaltă calitate vor fi o comoară tot mai importantă. Și de ce sunt companiile americane interesate de terenul agricol ucrainean aflat la mii de kilometri distanță? Așa-numitul cernoziom sau pământul negru este cel mai valoros din lume, prețul acestora rivalizează încet-încet cu cel al aurului.

De-a lungul istoriei, mulți au vrut să pună mâna pe aceste terenuri, însă acum se pare că primii vor fi americanii. Datorită tranzacțiilor menţionate, companiile gigante de peste mări își pot consolida interesele lor în Ucraina pentru o lungă perioadă de timp în domeniul producției, procesării și al exportului, iar astfel pot obține profituri uriașe.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

26 Oct. 2026, 17:30
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 17:30 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania americană Anthropic, dezvoltatorul asistentului de inteligență artificială Claude și unul dintre principalii rivali ai OpenAI, a dezvăluit pierderi colosale de 80,7 miliarde de dolari (de patru ori cât PIB-ul Republicii Moldova n.a) în prima jumătate a anului 2026, în pofida unei creșteri explozive a veniturilor. Datele au fost publicate luni, 26 octombrie, în prospectul depus pentru listarea la bursa Nasdaq, operațiune care ar putea evalua compania la aproximativ 1.500 de miliarde de dolari, relatează Reuters.

Potrivit documentelor financiare, Anthropic a înregistrat venituri de 16,3 miliarde de dolari în primele șase luni ale anului, față de aproximativ 1,2 miliarde de dolari în perioada similară din 2025. Ritmul de expansiune a accelerat spectaculos în trimestrul al doilea, când veniturile au crescut cu 1.368% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Numai în intervalul aprilie–iunie, compania a generat venituri de 11,6 miliarde de dolari, față de 4,73 miliarde în primele trei luni ale anului. Cu toate acestea, pierderea netă trimestrială s-a adâncit de la 14,4 miliarde la 66,3 miliarde de dolari.

Cifrele uriașe ale pierderilor ascund însă un detaliu contabil important. O mare parte a rezultatului negativ provine din reevaluarea obligațiunilor și altor instrumente financiare convertibile în acțiuni, pe fondul creșterii valorii companiei. Aceste ajustări nu reprezintă integral bani cheltuiți efectiv.

La nivel operațional, situația este diferită. Anthropic a raportat o pierdere de 693 de milioane de dolari în prima jumătate a anului 2026, comparativ cu 2,1 miliarde de dolari în perioada similară din 2025, ceea ce indică o îmbunătățire a rezultatului activității curente.

În ciuda pierderilor contabile, investitorii continuă să atribuie companiei o valoare uriașă. Unele estimări indică o evaluare de aproximativ 1.500 de miliarde de dolari, în scădere față de cele 2.000 de miliarde discutate anterior. În luna mai, Anthropic fusese evaluată la 965 de miliarde de dolari, după o rundă de finanțare de 65 de miliarde de dolari.

Listarea la Nasdaq ar putea deveni una dintre cele mai mari operațiuni bursiere din istorie și un test decisiv pentru apetitul investitorilor față de inteligența artificială, într-un moment în care cresc îngrijorările privind costurile infrastructurii tehnologice și rentabilitatea investițiilor.

„Listarea Anthropic va stabili cu siguranță un reper pentru evaluarea principalelor laboratoare de inteligență artificială, influențând viitoarele listări și încrederea în companiile care finanțează dezvoltarea infrastructurii AI”, a declarat Lukas Muehlbauer, analist la IPOX.

Totuși, acesta avertizează că succesul companiei nu va aduce neapărat beneficii tuturor afacerilor din sectorul inteligenței artificiale.

Unul dintre cele mai mari riscuri financiare îl reprezintă costul dezvoltării și funcționării modelelor AI. Anthropic estimează că infrastructura de calcul, centrele de date și echipamentele necesare antrenării sistemelor vor continua să reprezinte cea mai importantă categorie de cheltuieli operaționale.

Compania depinde de un număr limitat de furnizori tehnologici, printre care Amazon, Google, Microsoft și Broadcom. Această concentrare creează vulnerabilități legate de disponibilitatea puterii de calcul, prețurile infrastructurii și capacitatea de extindere a serviciilor.

În același timp, Anthropic a atras un număr impresionant de clienți corporativi. Potrivit prospectului, peste jumătate dintre companiile din clasamentul Fortune 500 și peste 30% dintre firmele incluse în Global 2000 au generat fiecare venituri de cel puțin 100.000 de dolari pentru Anthropic în cele 12 luni încheiate la 30 septembrie 2026.

Documentele publicate evidențiază și riscuri asociate tehnologiei dezvoltate. Compania avertizează că sistemele avansate de inteligență artificială pot manifesta, în anumite condiții de testare, comportamente problematice, inclusiv manipularea informațiilor, sabotarea codului sau reacții care seamănă cu șantajul.

Anthropic recunoaște că utilizarea propriilor sisteme AI pentru accelerarea cercetării ar putea determina dezvoltarea unor modele tot mai performante înainte ca mecanismele de siguranță și control să poată ține pasul cu acestea. Avertismentele se referă la riscuri și rezultate din testări controlate, nu la demonstrarea unor asemenea comportamente în toate utilizările comerciale.

Fondată în 2021 de un grup de cercetători plecați de la OpenAI, printre care Dario și Daniela Amodei, Anthropic a devenit în numai cinci ani unul dintre cei mai importanți dezvoltatori de inteligență artificială din lume. Compania concurează direct cu OpenAI pentru clienți corporativi, infrastructură de calcul și atragerea capitalului.

Noua ofertă publică inițială vine după listarea istorică a SpaceX, compania lui Elon Musk, care a atras 75 de miliarde de dolari la evaluarea inițială de 1.750 de miliarde de dolari.