Business pe timp de război: Cum a fost cumpărată la kilogram Ucraina de către americani?

06 Aug. 2022, 11:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
06 Aug. 2022, 11:08 // Actual //  Lupu Eduard

După destrămarea Uniunii Sovietice şi proclamarea independenţei Ucrainei, toate marile companii agricole din lume au făcut totul pentru a pune mâna pe terenurile foarte valoroase din Ucraina, potrivit Magyar Nemzet, citat de Rador.

Desigur, politicienii ucraineni au încercat să împiedice această tendinţă, au vrut ca pământurile să rămână în mâinile ucrainenilor. Însă, din 1 iunie 2021 s-a produs o schimbare: Volodimir Zelenski a cedat presiunii occidentale, în primul rând americane, prin intermediul FMI, și a permis cumpărătorilor străini să achiziționeze proprietăți.

Nu este surprinzător: marile companii agricole americane, precum și ucrainenii care au sărit în ajutorul lor – şi care înainte promiteau totul – au cumpărat o treime din terenul ucrainean în câteva luni.

Promisiunile privind împrumuturile și referendumurile favorabile nu au avut niciun rezultat, iar în actuala inflație de război, profiturile suplimentare intră în buzunarele marilor companii americane, în timp ce Ucraina este complet ruinată, potrivit unui articol publicat de portalul ungar Origó, şi preluat de ziarul „Magyar Nemzet”.

Coincidenţe ciudate

În urmă cu câteva zile a ieșit la iveală că aproximativ o treime din terenurile cultivate ale Ucrainei sunt deja deținute de companii multinaţionale americane. Toate acestea explică temeinic, de ce Statele Unite îi sprijină pe ucraineni cu arme. Achiziția de terenuri de către străini în Ucraina a fost pe ordinea de zi de la proclamarea independenței țării în 1991, dar abia în 2019 s-a accelerat, după ce Volodimir Zelenski a venit la putere.

Este interesant că în 2001 a fost introdus în țară un moratoriu de treisprezece ani privind vânzarea terenurilor către străini, iar așa-numitul al doilea moratoriu a fost lansat în 2014, notează Origó. Rezultatul acestuia din urmă a fost înlăturarea lui Viktor Ianukovici de la putere și, astfel, Poroșenko a ajuns la putere, care a fost mult mai prietenos cu americanii decât predecesorul său, însă după pierderea Crimeii și a unei părți din Donbas, a fost obligat să intre pe o traiectorie forţată.

Încă din 2018, americanii au făcut lobby pentru privatizarea terenurilor

Mai interesant, însă, este că unul din numerele din 2018 ale ziarului economic The Ukraine Business Journal a alocat 64 de pagini pentru a prezenta posibilităţile străinilor în agricultura ucraineană. În revista voluminoasă se regăesc afirmaţii precum că Ucraina ar putea hrăni până la opt sute de milioane de oameni, dacă se fac investiții potrivite în sectorul agricol.

Nu este surprinzător că în primele pagini ale revistei, autorii articolelor vorbesc despre necesitatea ridicării moratoriului privind achiziționarea de terenuri, discutat anterior în contextul reformei agricole de succes în Ucraina, precum și despre admiterea capitalului străin. De asemenea, nu a fost nicio supriză că revista a fost publicată în limba engleză.

Publicația mai precizează că doar schemele de creditare ale marilor bănci americane (JP Morgan și CitiBank) pot ajuta micile ferme ucrainene.

Analiştii au prezis la acea vreme că, dacă moratoriul funciar nu va fi ridicat, economia ucraineană se va prăbuşi până în 2020 fără ajutor extern. În publicaţie, experţii occidentali au recomandat cum ar trebui construită o companie agricolă de succes.

Ce s-a întâmplat cu referendumul?

Pe 4 martie 2021, Roman Leșcenko, ministrul pentru politici agrare și alimentație din Ucraina, a vorbit într-un articol de amploare publicat pe site-ul organizaţiei think-tank Atlantic Council, aparținând sferei de interes a lui George Soros, despre avantajele privatizării terenurilor pentru ţară.

Desigur, el nu a spus nimic despre pericolele ce se ascund în lăsarea terenurilor ucrainene în mâini străine, ba mai mult a susţinut că toată lumea va câştiga din vânzarea terenurilor. Mai mult, a spus că reforma agrară va ajuta la ascensiunea ucrainenilor obișnuiți şi nu a miliardarilor țării, şi că Ucraina va putea hrăni întreaga lume după reforma de succes.

De atunci, timpul a dovedit clar că articolul ministrului a servit doar scopului de a fundamenta din punct de vedere ideologic trecerea în mâinile americane a suprafeţelor de terenuri ale Ucrainei.

Ministrul agriculturii a promis de multe ori că vor organiza un referendum despre noua Lege funciară, dar până acum nu a avut loc acest referendum. Ba mai mult, în actuala situaţie de război nici nu se poate aştepta la vreun referendum în Ucraina, unde, de altfel, aproape toate partidele de opoziţie au fost interzise, explică portalul ungar Origó.

Ajutorul a avut un preț

Acum, potrivit unor surse, companiile multinaționale gigantice – și investitorii și fundaţiile din spatele acestora – dețin 28 la sută din terenul arabil ucrainean, dar chiar şi alte surse mai modeste vorbesc despre câteva milioane de hectare.

Trecerea terenurilor ucrainene în mâini străine a fost solicitat de Departamentul de Stat al SUA, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială. Ucrainenii s-au opus mult timp, până când a venit Zelenski.

În urmă cu şapte ani George Soros a spus despre Ucraina:

Eu sunt gata. Există idei de investiții concrete, de exemplu în agricultură și în proiectele de infrastructură.

Aș contribui cu un miliard de dolari. Acestea trebuie să producă profit. Fundația mea ar beneficia de asta. După această afirmaţie a lui George Soros, organizațiile pseudo-civile apropiate miliardarului american au lansat o serioasă campanie media pentru a ridica cât mai curând moratoriul privind achiziționarea de terenuri în Ucraina. Iar exercitarea presiunii a avut succes, deoarece de la 1 iulie 2021 s-a deschis drumul în faţa străinilor pe piața funciară din Ucraina.

Desigur, promisiuniile anteriore nu au adus nimic, micii fermieri ucraineni şi ucrainenii obişnuiţi nu au primit nici un ajutor de la companiile multinaţionale şi marile bănci americane, mai menţioneauză Origó.

Americanii profită de pe urma Ucrainei

„În timp ce în ultimele decenii marile puteri s-au luptat între ele pentru aur sau petrol, în viitor nevoile de bază precum apa sau terenurile agricole vor fi în centrul conflictelor”, a declarat pentru ziarul „Magyar Nemzet” analistul Institutului ungar „Nézőpont”, Rezső Krisztián Erdélyi.

Potrivit specialistului, din cauza încălzirii globale şi a schimbărilor climatice terenurile agricole de înaltă calitate vor fi o comoară tot mai importantă. Și de ce sunt companiile americane interesate de terenul agricol ucrainean aflat la mii de kilometri distanță? Așa-numitul cernoziom sau pământul negru este cel mai valoros din lume, prețul acestora rivalizează încet-încet cu cel al aurului.

De-a lungul istoriei, mulți au vrut să pună mâna pe aceste terenuri, însă acum se pare că primii vor fi americanii. Datorită tranzacțiilor menţionate, companiile gigante de peste mări își pot consolida interesele lor în Ucraina pentru o lungă perioadă de timp în domeniul producției, procesării și al exportului, iar astfel pot obține profituri uriașe.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

02 Oct. 2023, 07:38
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
02 Oct. 2023, 07:38 // Actual //  Lupu Eduard

Preşedintele turc Recepp Tayyip Erdogan reproşează duminică, 1 octombrie, faptul că Turcia şi-a ”respectat toate promisiunile”, spre deosebire de Uniunea Europeană, iar ”dacă UE intenţionează să pună capăt procesului aderării (Turciei), care există doar pe hârtie, n-are decât”.

”Turcia nu mai aşteaptă nimic de la Uniunea Europeană, care ne face să aşteptăm la poarta sa de peste 40 de ani”, a tunat şeful statului turc.

”Noi ne-am respectat toate promisiunile pe care le-am făcut UE, însă ei n-au respectat aproape niciuna de-a lor”, a denunţat Erdogan în sesiunea inaugurală a Parlamentului.

El a subliniat că ”nu va tolera nicio cerinţă nouă sau condiţii în procesul de aderare” a Turciei.

”Dacă nu dau înapoi în anumite nedreptăţi, ca impunerea de vize, pe care o folosesc ca pe o sancţiune latentă, dacă nu-şi corectează toate greşelile (…), atunci ei vor pierde integral dreptul de a-şi exprima aşteptări politice, economice sau militare din partea noastră”, a ameninţat el.

”Dacă UE intenţionează să pună capăt procesului aderării (Turciei), care există doar pe hârtie, va fi decizia lor”, a tunat el.

Puciul din 2016

Furia preşedintelui turc provine de la ultima hotărâre a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a criticat săptămâna aceasta Turcia, căreia-i reproşează că a condamnat un bărbat din cauza apartenenţei la o organizaţie teroristă armată bazându-se pe simpla utilizare a aplicaţiei de mesagerie criptată ByLock.

ByLock este considerată de către Ankara un instrument de comunicare privilegiat al celor care se fac vinovaţi de puciul eşuat din 2016, soldat cu 250 de morţi, urmat de arestări masive şi epurări fără precedent în istoria modernă a Turciei.

Guvernul turc a atribuit puciul uşuat organizaţiei Fetö – acroninul folosit de Ankara pentru a desemna mişcarea predicatorului Fethullah Gülen, un fost aliat al lui Erdogan.

”Hotărârea CEDO este ultima picătură care umple paharul”, a denunţat Recepp Tayyip Erdogan.

”Membrii organizaţiei teroriste şi suţinătorii lor care sunt încurajaţi de această hotărâre nu trebuie să-şi facă speranţe zadarnice. Această hotărâre nu aduce nici alinare membrilor sceleraţi ai Fetö”, a subliniat el.
”Turcia nu va face niciun pas înapoi în lupta sa împotriva acestei bande de trădători. Ea nu va permite nicio întoarcere în trecut”, a subliniat Erdogan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău