Probleme mari pe piața zahărului! Recolta de sfeclă, în pericol – prognoza Serviciului Hidrometeorologic

Recolta de sfeclă de zahăr va fi la cel mai redus nivel din ultimii zece ani, se arată în prognoza Serviciului Hidrometeorologic.

„În rezultatul analizei condiţiilor agrometeorologice create şi urmare a condițiilor meteorologice prognozate pentru restul perioadei de vegetație a dezvoltării sfeclei de zahăr, Serviciul Hidrometeorologic de Stat prognozează că roada medie pe țară, în anul 2022, va constitui 1,9-2,2 tone/ha (roada medie în ultimii 10 ani a constituit 3,4 tone/ha)”, se arată în mesajul Serviciului Hidrometeorologic.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, suprafața terenurilor cu sfeclă de zahăr este de 12 mii hectare cu 27% mai puțin în șase luni ale anului 2022 față de perioada similară a anului precedent.

La sfârșitul lunii iulie, producătorii de sfeclă de zahăr s-au adresat ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea că întâmpină dificultăți în relațiile comerciale. Producătorii de sfeclă de zahăr solicită un preț mai mare de achiziție decât cel oferit de companiile procesatoare. Motivul invocat de producătorii de sfeclă de zahăr este evoluția prețurilor la semințe, îngrășăminte, la inputuri agricole și la serviciile utilizate în lucrările de pregătire a solului. La rândul lor, exponenții din sfera industriei de procesare a sfeclei de zahăr susțin că, din cauza majorării prețului la gazele naturale, profitabilitatea este infimă. Totodată, procesatorii au menționat că, se confruntă cu deficiențe în aprovizionarea cu gaze și sunt nevoiți să utilizeze cărbunele ca sursă de energie.

#sfecla #prognoza #recolta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.