Proiect de integrare în câmpul muncii a refugiaților ucraineni, lansat în Republica Moldova

Un proiect axat pe angajarea refugiaților ucraineni în sectorul agricol din Republica Moldova a fost lansat recent la Chișinău de CNFA Moldova în parteneriat cu Agrobiznes.

Proiectul este finanțat de Cultivating New Frontiers in Agriculture (CNFA), organizație internațională pentru dezvoltarea agriculturii specializată în elaborarea și implementarea de initiative durabile, bazate pe antreprenoriat.

Scopul proiectului este de a identifica și crea oportunități de angajare pentru refugiații ucraineni și de a contribui în același timp la atenuarea deficitului cronic de forță de muncă din sectorul agricol moldovenesc.

Astfel, CNFA Moldova și Agrobiznes își propun crearea unei platforme ce va face conexiune între fermierii moldoveni și refugiații ucraineni aflați în căutarea unei surse de existență.

În acest scop, Agrobiznes va colecta și plasa pe o hartă interactivă date privind cererea și oferta de muncă existente în sectorul agricol din Republica Moldova.

Platforma va fi disponibilă pentru refugiați, precum și pentru cetățenii moldoveni doritori să activeze în agricultură, inclusiv absolvenții instituțiilor de învățământ cu profil agricol.

Pe platformă vor fi plasate informații privind angajarea la munci sezoniere, dar și oferte de lucru pe termen lung, iar prin aceasta proiectul va contribui la reducerea exodului peste hotare al tinerilor specialiști moldoveni.

Potrivit statisticilor oficiale, de la declanșarea actualului conflict armat din Ucraina, peste 300 de mii de refugiați au trecut granița cu Republica Moldova, iar aproximativ unul din trei a decis să rămână în țara noastră.

Informații adiționale despre platformă puteți găsi accesând canalul de telegram Agrobiznes Jobs sau secțiunea Joburi de pe Agrobiznes.

#agrobiznes #ucraineni #refugiati #angajare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.