Rusia spune despre Elveția că nu mai este o țară neutră și îi refuză o ofertă

Rusia a anunțat joi că a refuzat o ofertă elvețiană de a reprezenta interesele ucrainene la Moscova și interesele rusești la Kiev fiindcă nu mai consideră Elveția o țară neutră, relatează Reuters.

Țara cantoanelor are o lungă tradiție diplomatică de a acționa ca intermediar între țările ale căror relații s-au deteriorat sau rupt însă Ivan Neciaev, unul dintre purtătorii de cuvânt ai ministerului rus de Externe, spune că acest lucru nu este posibil în situația de față.

„Elvețienii au fost într-adevăr interesați de opinia noastră privind o posibilă reprezentare a intereselor Ucrainei în Rusia și ale Rusiei în Ucraina”, le-a spus acesta joi reporterilor.

„Am răspuns foarte clar că din păcate Elveția și-a pierdut statutul de stat neutru și nu poate acționa ca intermediar sau reprezentat al nostru”, a relatat el.

Presa din Elveția a scris anterior că obiectivul principal al propunerii elvețiene viza posibilitatea ca ucrainenii care locuiesc în Rusia să primească servicii consulare la ambasada elvețiană din Moscova.

Elveția a anunțat pe 28 februarie că, deși nu este un stat membru al blocului comunitar, va aplica toate sancțiunile decise de Uniunea Europeană împotriva Rusiei. Anunțul a venit după ce la doar o zi după declanșarea invaziei pe 24 februarie, Berna afirmase inițial că nu intenționează să facă acest lucru.

Elveția spune că nu a renunțat la neutralitatea sa istorică

În martie Elveția a decis să se alinieze inclusiv sancțiunilor UE impuse Rusiei în ceea ce privește bunurile de lux, deși țara cantoanelor este un producător important de astfel de produse.

Însă guvernul elvețian a afirmat că nu va trata răniți de război ucraineni după ce a primit o solicitare în acest sens de la NATO în luna iulie.

La începutul lui august președintele elvețian Ignazio Cassis a declarat că, în pofida sancţiunilor impuse de țara sa împotriva Rusiei şi a viitoarei sale intrări în Consiliul de Securitate al ONU, Elveţia „este în continuare neutră”.

El a subliniat distincţia între „neutralitatea” militară şi condamnarea unei încălcări a dreptului internaţional.

Declarațiile sale au venit în contextul în care Elveția tocmai se alăturase și celui de-al șaptelea pachet de sancțiuni decis de UE împotriva Rusiei despre care Moscova a afirmat că va avea „consecințe devastatoare” asupra economiei globale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#oferta #Elveția #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul consilier prezidențial Ion Păduraru afirmă că grupul Lukoil și-a vândut toate activele din afara Rusiei către fondul de investiții american Carlyle, în urma unei tranzacții pe care o descrie drept „fulger”.

Într-o postare pe Facebook, Păduraru susține că, odată cu această vânzare, subiectul sancțiunilor americane ar fi, practic, închis, iar contextul în care autoritățile din Republica Moldova au inițiat sau anunțat acțiuni împotriva activelor Lukoil s-ar fi schimbat radical.

„Situația s-a schimbat la toate, vorba clasicului, cu 380 de grade. Acum Guvernul va trebui să explice de ce vrea să exproprieze un investitor american”, a scris Ion Păduraru, făcând referire la acțiunile autorităților moldovenești îndreptate împotriva terminalului Lukoil de la Aeroport, precum și la sancțiunile și amenzile aplicate anterior.

Fostul consilier prezidențial ironizează poziția autorităților, afirmând că acestea vor fi nevoite să justifice de ce ar viza un investitor din Statele Unite, în condițiile în care activele Lukoil nu ar mai avea legătură cu capitalul rusesc. „Nu-i chiar simplu. Așteptăm”, conchide Păduraru.

Grupul petrolier rus Lukoil a anunțat joi că a ajuns la un acord privind vânzarea diviziei Lukoil International GmbH, care regrupează activele din străinatate ale companiei, către fondul american de private equity Carlyle Group.

Totodată, în data de 16 ianuarie, Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului a decis aplicarea unei amenzi SRL Lukoil-Moldova în mărime de 5% din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 5 milioane de lei, pentru nerespectarea transmiterii în proprietatea statului a infrastructurii complexului petrolier de la Aeroportul Internațional Chișinău.