Rusia spune despre Elveția că nu mai este o țară neutră și îi refuză o ofertă

Rusia a anunțat joi că a refuzat o ofertă elvețiană de a reprezenta interesele ucrainene la Moscova și interesele rusești la Kiev fiindcă nu mai consideră Elveția o țară neutră, relatează Reuters.

Țara cantoanelor are o lungă tradiție diplomatică de a acționa ca intermediar între țările ale căror relații s-au deteriorat sau rupt însă Ivan Neciaev, unul dintre purtătorii de cuvânt ai ministerului rus de Externe, spune că acest lucru nu este posibil în situația de față.

„Elvețienii au fost într-adevăr interesați de opinia noastră privind o posibilă reprezentare a intereselor Ucrainei în Rusia și ale Rusiei în Ucraina”, le-a spus acesta joi reporterilor.

„Am răspuns foarte clar că din păcate Elveția și-a pierdut statutul de stat neutru și nu poate acționa ca intermediar sau reprezentat al nostru”, a relatat el.

Presa din Elveția a scris anterior că obiectivul principal al propunerii elvețiene viza posibilitatea ca ucrainenii care locuiesc în Rusia să primească servicii consulare la ambasada elvețiană din Moscova.

Elveția a anunțat pe 28 februarie că, deși nu este un stat membru al blocului comunitar, va aplica toate sancțiunile decise de Uniunea Europeană împotriva Rusiei. Anunțul a venit după ce la doar o zi după declanșarea invaziei pe 24 februarie, Berna afirmase inițial că nu intenționează să facă acest lucru.

Elveția spune că nu a renunțat la neutralitatea sa istorică

În martie Elveția a decis să se alinieze inclusiv sancțiunilor UE impuse Rusiei în ceea ce privește bunurile de lux, deși țara cantoanelor este un producător important de astfel de produse.

Însă guvernul elvețian a afirmat că nu va trata răniți de război ucraineni după ce a primit o solicitare în acest sens de la NATO în luna iulie.

La începutul lui august președintele elvețian Ignazio Cassis a declarat că, în pofida sancţiunilor impuse de țara sa împotriva Rusiei şi a viitoarei sale intrări în Consiliul de Securitate al ONU, Elveţia „este în continuare neutră”.

El a subliniat distincţia între „neutralitatea” militară şi condamnarea unei încălcări a dreptului internaţional.

Declarațiile sale au venit în contextul în care Elveția tocmai se alăturase și celui de-al șaptelea pachet de sancțiuni decis de UE împotriva Rusiei despre care Moscova a afirmat că va avea „consecințe devastatoare” asupra economiei globale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#oferta #Elveția #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom