Planul "disperat" al Egiptului pentru a creşte exportul de gaze către Europa

Egiptul vrea să raţionalizeze energie electrică pentru a atrage mai multă valută prin exportul de gaze spre Europa, astfel că autorităţile de la Cairo au hotărât să limiteze iluminatul stradal şi al stadioanelor, în instituţiile publice, dar şi folosirea aerului condiţionat în mall-uri, relatează agenţia EFE.

Decizia în acest sens aprobată joi de guvernul preşedintelui Abdel Fattah el-Sisi este rezultatul ”disperării” de a atrage valută şi a ”stabiliza finanţele” Egiptului, susţin analiştii consultaţi de agenţia de presă EFE.

Planul de raţionalizare a energiei obligă toate instituţiile statului să-şi diminueze cheltuielile cu energia electrică şi impune diminuarea iluminării străzilor şi a pieţelor, acolo unde această măsură nu afectează siguranţa publică.

De asemenea, centrele comerciale nu vor avea dreptul să stabilească temperatura aerului condiţionat sub 25 de grade Celsius şi magazinele vor trebui să-şi ilumineze mai puţin faţadele.

Unităţilor sportive au primit consemnul de a-şi desfăşura activităţile pe cât posibil în timpul zilei, iar dacă este totuşi nevoie de aprinderea instalaţiilor de iluminat acestea să fie stinse imediat ce se încheie evenimentul sportiv.

Risipa de energie este un obicei în Cairo

Rămâne de văzut în ce măsură aceste decizii vor fi respectate într-o ţară unde, aşa cum se observă în fiecare noapte în capitala Cairo, risipa de energie electrică este un obicei.
Deşi departe de Ucraina, Egiptul este totuşi afectat semnificativ de războiul din această ţară atacată de Rusia, importând anterior cantităţi notabile de produse alimentare din ambele ţări. De asemenea, conjunctura economică globală a intensificat presiunile inflaţioniste, lira egipteană devalorizându-se cu 20% începând din luna martie.

Guvernul de la Cairo negociază de mai multe luni cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) un acord pentru a-şi refinanţa datoria externă.

Aşadar, creşterea exporturilor de gaze ar fi binevenită în acest context în care Uniunea Europeană are la rândul ei mare nevoie de aceste gaze, după ce Rusia şi-a redus livrările ca represalii faţă de sancţiunile ce i-au fost impuse în urma agresiunii împotriva Ucrainei.

#gaz #import #Egipt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.