Piața auto s-a dus în cap, în timp ce automobilele fantomă inundă Moldova

La 1 august 2022 în Republica Moldova au fost înregistrate 734 mii automobile, în creștere cu 16,9 mii față de anul 2021. În acest an, lunar în Moldova numărul automobililor înregistrate crește cu 2,1 mii, cea ce este cu 25% mai puțin decât în anul 2021, când a fost înregistrat o creștere record a numărului de automobile de 38,9 mii sau câte 3,2 mii lunar, susține pe blogul său economistul Veaceslav Ioniță .

Potrivit lui, această tendință afectează și veniturile bugetului de stat. Dacă anul trecut în prima jumătate a anului bugetul de stat a acumulat 591 milioane lei din accize pe mijloacele de transport importate, atunci în acest an suma încasată este cu 45 milioane lei mai mică și constituie doar 545 milioane lei.

„Însă această creștere nu înseamnă că toate aceste automobile circulă pe străzile localităților din țară. Avem foarte multe automobile fantomă: fie că nu mai există, fie că stau ruginite prin garaje, fie că proprietarii lor din lipsă de resurse financiare nu circulă cu ele. Pentru a determina numărul de automobile care circulă este necesar de văzut câte din ele au polițe de asigurare valabilă”, a susține Ioniță.

Ioniță susține că din cele 733,8 mii automobile înregistrate, estimăm că doar 483,5 mii sau 65,9% au polițe de asigurare. Restul 250,3 mii de automobile le putem pune în categoria automobilelor fantomă, care aparent există, dar în realitate nu știm unde se află ele. Din 2010 numărul automobilelor fantomă a crescut de peste 3 ori, de la 80 mii în 2010 la 250 mii în prezent.

„În acest an avem o tendință mai pronunțată de creștere a numărului de automobile fantomă. presupunem că acest fapt se datorează prețului ridicat la combustibil, care a determinat pe mulți automobiliști să se dezică de automobil. În rezultat numărul de automobile înregistrate în Moldova în acest an a crescut cu 16,9 mii, însă numărul lor pe străzi a crescut cu doar 9,3 mii. Restul 7,5 mii automobile au completat rândurile automobililor fantomă”, a punctat Ioniță.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#taxe #automobile #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.