Ce se întâmplă dacă Rusia închide robinetul de gaze

Compania de investiții bancare și servicii financiare UBS a analizat expunerea țărilor din Europa Centrală și a Greciei la gazele naturale rusești și ce s-ar întâmpla în cazul în care Moscova decide să închidă complet robinetul, relatează Money Review, citată de Rador.

Conform datelor din 2020 centralizate de UBS, Ungaria are cea mai mare dependență de gazele naturale importate din Rusia. Mai exact, gazul rusesc reprezintă 27% din consumul intern de energie. Țara cu a doua cea mai mare dependență este Cehia, întrucât 18% din necesarul de energie este acoperit de importurile de gaze naturale rusești.

În celelalte țări analizate, expunerea este mai mică: România, Polonia și Grecia își acoperă doar 7-9% din necesarul de energie din gazul rusesc. „Prin urmare, aceste economii au o capacitate mai mare de a înlocui gazul natural rusesc”, notează analiștii UBS. Este cazul Poloniei care a încetat să mai primească gaze rusești în mod direct încă de la sfârșitul lunii aprilie. De altfel, Polonia și Grecia sunt cele două țări care au terminale plutitoare de GNL și au primit deja gaze naturale lichefiate din SUA și Qatar.

Pe de altă parte, UBS subliniază dependența ridicată de hidrocarburile solide în mixul energetic al Poloniei și Cehiei (30-40%), în special rolul cărbunelui.

Cehia și Ungaria dețin cea mai mare pondere a energiei nucleare (16-19%), în timp ce Grecia își acoperă peste 50% din necesarul de energie din produse petroliere. Țara în care sursele regenerabile de energie joacă cel mai important rol este România (19%).

În ceea ce privește expunerea pe sectoare, gospodăriile au cel mai mic rol în consumul de gaze naturale (în raport cu utilizarea totală) în Grecia (30%) și cel mai mare în Ungaria (aproape 50%).

Sectorul comercial și serviciile publice sunt, de asemenea, importante consumatoare de gaze: 20% din totalul gazelor consumate în Cehia este direcționat spre aceste sectoare, în timp ce cea mai scăzută expunere se regăsește în Grecia și Polonia, în jur de 10%. Dintre industrii, produsele chimice și petrochimice folosesc cel mai mult gaz natural ca procent din consumul total, variind de la 7% în Cehia la 28% în Grecia.

Un consum ridicat de gaze este înregistrat și de sectoarele de minerit nemetalifer, alimente, băuturi și tutun și producția de fier și oțel. Potrivit UBS, industria este responsabilă pentru 23,5% din valoarea adăugată creată în cele 4 țări din Europa Centrală și pentru 16,5% în Grecia.

Deoarece Grecia importă toate gazele naturale pe care le consumă, UBS estimează ponderea gazelor importate în mixul energetic total la 22%. Ponderea gazului rusesc în importurile totale este de aproximativ 40%, în timp ce în UE în ansamblu se ridică la 45%, iar în Germania la 65%.

Prin urmare, UBS estimează că Grecia își acoperă aproximativ 8% din necesarul de energie cu gaz natural rusesc, aproximativ la fel ca România și Polonia, ceea ce înseamnă că aceste țări îl pot înlocui mai ușor.

De altfel, un studiu al FMI care încearcă să cuantifice posibilele efecte ale închiderii robinetului de către Rusia arată că efectele sunt mai mari în cazul Ungariei și Cehiei, dar mult mai mici pentru Polonia, România și Grecia, aceasta din urmă fiind afectată doar prin expunere indirectă, din cauza efectelor suportate de partenerii săi comerciali.

#gaz #Gazprom #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondatorul Telegram, Pavel Durov, nu a primit aprobarea autorităților franceze pentru a părăsi teritoriul Franței în direcția Statelor Unite, unde plănuia să se deplaseze „pentru negocieri cu fonduri de investiții”. Informația a fost publicată de Politico, cu referire la un comunicat oficial al Parchetului din Paris.

Potrivit instituției, decizia a fost luată pe 12 mai, „în lipsa unei necesități și justificări clare pentru o astfel de deplasare”.

Durov se află în prezent sub supraveghere judiciară în Franța, iar deplasările sale în afara țării sunt strict reglementate. El nu poate părăsi teritoriul francez fără permisiunea autorităților. Singura excepție de până acum a fost un permis temporar pentru o călătorie în Dubai, acordat între 15 martie și 7 aprilie 2025.

Anterior, pe 18 mai, Durov a lansat acuzații grave într-o postare publică, afirmând că în această primăvară a fost vizitat în hotelul de lux Hôtel de Crillon din Paris de către șeful serviciului francez de informații externe (DGSE), Nicolas Lerner. Oficialul i-ar fi cerut să blocheze „vocile conservatoare din România” pe Telegram, în contextul alegerilor prezidențiale. Durov susține că a refuzat.

Declarațiile sale au coincis cu ziua celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România, fapt ce a amplificat tensiunile. Autoritățile franceze au respins categoric acuzațiile.

Serviciul de informații externe al Franței (DGSE) a confirmat că au avut loc mai multe întâlniri cu Durov, dar a precizat că scopul acestora a fost exclusiv reamintirea obligațiilor legale ale Telegram, în special privind prevenirea diseminării conținutului terorist și al materialelor cu pornografie infantilă. DGSE a negat cu fermitate orice tentativă de influențare a proceselor electorale.

Amintim că Pavel Durov a fost reținut în august 2024 în Franța, fiind acuzat că platforma sa nu a întreprins măsuri suficiente pentru a combate propaganda teroristă și distribuirea de conținut ilegal. Autoritățile franceze au reclamat că Telegram ar fi ignorat în mod sistematic solicitările de blocare a materialelor interzise.