Putin se joacă cu robinetul! Trei zile fără gaze naturale. Gazprom oprește din nou tranzitul spre Europa

Gazele naturale nu vor mai curge prin conducta Nord Stream începând cu 31 august pentru o perioadă de trei zile, ca urmare a unor lucrări de mentenanță, a anunțat compania rusească Gazprom.

Oprirea furnizării de gaz din cauza întreținerii este o nouă lovitură pentru Europa, după ce întreruperile anterioare ale aprovizionării de către Gazprom către clienții din UE au dus la creșterea vertiginoasă a prețurilor la gaze. Nord Stream a evocat deja o întreținere anuală de 10 zile în iulie, după care aprovizionarea a revenit, dar la capacitate redusă.

Începând cu 31 august, singura turbină de gaz care operează în prezent la stația de compresoare electrice Portovaia din Rusia „va fi închisă pentru o perioadă de trei zile pentru întreținere”, a transmis Gazprom – inclusiv verificări pentru fisuri și scurgeri, curățare și teste de performanță.

După finalizare, fluxurile de gaze se vor relua cu un ritm de 33 de milioane de metri cubi pe zi, „cu condiția să nu fie identificate defecțiuni”.

Europa și Rusia s-au certat pe tema turbinelor de gaz. Gazprom a insistat că sancțiunile occidentale sunt de vină pentru operarea Nord Stream la capacitate redusă – spunând că una dintre turbinele necesare nu a putut fi transportată înapoi în Rusia după întreținerea în Canada. Cancelarul german Olaf Sholz a respins acest argument.

#gaz #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Confiscarea activelor rusești înghețate în Europa, cea mai mare parte a acestora aflate în Belgia, „ar putea declanșa un șoc sistemic teribil pe piețele financiare europene și ar submina încrederea în euro”, a declarat ministrul belgian de externe, Maxime Prévot, într-un interviu pentru AFP, citat de Le Monde.

Mai multe state membre ale Uniunii Europene, în special țările baltice, susțin ideea confiscării activelor Băncii Centrale a Rusiei. În prezent, în conturile companiei belgiene de compensare financiară Euroclear sunt blocate aproximativ 210 miliarde de euro, sumă care ar putea fi utilizată pentru sprijinirea Ucrainei fără a pune presiune suplimentară pe contribuabilii europeni.

Însă alte state, precum Germania și Franța, dar și Banca Centrală Europeană, se opun acestei măsuri, invocând riscurile unui masiv exod de capital și pericolul destabilizării monedei euro.

„Țările care își păstrează fondurile în Europa ar putea gândi: dacă aceste active pot fi confiscate atât de ușor, mai bine le transferăm în altă parte”, a avertizat Prévot.

În schimb, toate cele 27 de state membre ale UE au căzut de acord să utilizeze dobânzile generate de activele înghețate – câteva miliarde de euro anual – pentru finanțarea sprijinului acordat Ucrainei.