Ucraina a dezvăluit de câți bani ar avea nevoie să rămână pe linia de plutire până sfârșitul anului

Ucraina aşteaptă până la sfârşitul acestui an un sprijin financiar de 12-16 miliarde de dolari de la partenerii străini, a declarat marţi premierul ucrainean Denis Şmihal, citat de Reuters și Agerpres.

Şeful guvernului de la Kiev a comunicat că Ucraina a reuşit să îşi menţină stabilitatea financiară datorită asistenţei externe, care s-a ridicat deja la 14 miliarde de dolari, însă este nevoită să direcţioneze 40% din cheltuielile bugetare – peste 420 de miliarde de hrivne, echivalentul a 11,5 miliarde de dolari – către necesităţile militare.

Şmihal a arătat că din 24 februarie, când Rusia a invadat Ucraina, s-au cheltuit 288 de miliarde de hrivne (aproximativ 7,8 miliarde de dolari) pentru salariile militarilor şi 135 de miliarde pentru achiziţia şi repararea echipamentelor militare, muniţie şi produse destinate apărării.

Creditorii Ucrainei au ajuns mai devreme în cursul lunii august la un acord privind un moratoriu de doi ani legat de plata datoriilor sale.

Armele de care ar avea nevoie ucrainenii

Mihailo Podoliak, consilierul președintelui Volodimir Zelenski, a vorbit la rândul său marți despre o parte a asistenței de care Ucraina are nevoie, afirmând că 50 de sisteme de arme cu rază lungă de acțiune HIMARS furnizate de SUA, la un cost de aproximativ 200 de milioane de dolari, pot „schimba complet cursul acestui război”.
El a subliniat că suma este mai mică decât contravaloarea unui superiaht deținut de oligarhii ruși.

Statele Unite au anunțat vinerea trecută un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina, acesta urmând însă să includă doar rachete pentru sistemele HIMARS pe care le-a furnizat Kievului, nu și lansatoare noi.

Cu o zi în urmă, șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, a precizat că Ungaria și Italia sunt singurele două țări din Uniunea Europeană care refuză să furnizeze arme Ucrainei.

#sprijin #dolari #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Primarul orașului Strășeni, Valentina Casian, susține că majorarea impozitelor pentru imobilele neîngrijite sau abandonate nu reprezintă o decizie arbitrară a autorităților locale, ci aplicarea prevederilor legale existente.

Potrivit edilului, măsura are la bază articolul 280 din Codul Fiscal, care permite majorarea taxelor cu până la 300% pentru bunurile imobile și terenurile nelucrate.

„Consiliul municipal nu a aprobat nimic nou, ci doar pune în aplicare prevederile Codului fiscal”, a declarat Valentina Casian.

Primarul a explicat că regulamentul vine în contextul existenței mai multor imobile abandonate în oraș, care pot reprezenta un risc pentru siguranța publică, inclusiv prin favorizarea infracțiunilor sau a altor ilegalități.

În acest sens, urmează să fie creată o comisie specială care va identifica și evalua aceste imobile. Ulterior, pentru fiecare caz în parte va fi stabilit gradul de uzură, iar nivelul impozitului va fi determinat în funcție de starea concretă a bunului.

Un regulament aprobat de Consiliul municipal Strășeni pe 26 martie 2026 a generat nemulțumiri în rândul locuitorilor, după ce prevede majorarea impozitului pe bunurile imobile cu până la 300% pentru proprietățile considerate „neîngrijite”. Documentul stabilește criterii clare de identificare a clădirilor și terenurilor degradate, inclusiv a terenurilor agricole nelucrate timp de doi ani consecutivi. Conform prevederilor, o comisie specială va efectua controale în teren, va evalua starea imobilelor și va notifica proprietarii, oferindu-le un termen pentru remedierea situației, în caz contrar urmând a fi aplicate majorări semnificative de taxe.

Reglementările din Codul fiscal oferă consiliilor locale dreptul de a majora impozitul până la 300% pentru clădirile și terenurile neîngrijite situate în intravilan și terenurile agricole nelucrate timp de doi ani consecutivi. Criteriile de încadrare în categoria clădirilor și terenurilor neîngrijite se adoptă prin decizia autorității reprezentative și deliberative a administrației publice locale.