Tentaculele raiderului Platon la fosta firmă de asigurări a Lukoil. Are afaceri de milioane cu statul român

24 Aug. 2022, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Aug. 2022, 05:30 // Actual //  bani.md

Compania de asigurări din România a gigantului LukOil a fost deținută, în timp, de ruși, de fiul unui fost președinte al Republicii Moldova și de afaceristul fugar Veaceslav Platon, notează ziare.com

Deși acționarul firmei de asigurări se află într-o situație dificilă de câțiva ani, mai multe instituții de stat românești s-au aventurat să cumpere de la aceasta polițe de asigurare în valoare de milioane de euro.

Asigurări LukOil

Pentru a-și proteja investițiile din România, în anul 1998, LukOil își înființa, pin subsidiarele sale Westlink Consultancy Services Ltd şi LukOil Black Sea România, propria firmă de asigurare și reasigurare, denumită LukOil Asito SA.

După cinci ani, firma de asigurări este preluată de către Norcross Insurance Company Limited, o altă companie a LukOil, din Isle of Man. Din acest moment, societatea a început să atragă clienți și din afara grupului rusesc condus de Vagit Alekperov.

Apoi, după alți doi ani, denumirea firmei a fost schimbată în Asito Kapital SA.

Când în sfârșit compania de asigurări începuse să treacă pe profit, în 2011, Norcross Insurance Company Limited își transferă acțiunile către Întreprinderea Mixtă Societatea Internaţională de Asigurări „Moldasig” din Republica Moldova.

Moldasig cumpărată cu banii Moldasig

Începând cu anul 2012, prin intermediul mai multor companii, omul de afaceri Veaceslav Platon a achiziționat, prin Bursa de Valori a Republicii Moldova, acțiuni ale Moldasig de la compania rusă Rosgosstrakh.

Moldasig deține și în prezent 99,9% din Asito Kapital din România.

Instituțiile românești cumpără polițe Asito

Cu toate aceste probleme ale acționarului, Asito Kapital nu a fost împiedicată de nimeni și de nimic să încheie, chiar în asociere cu alte firme, o serie de contracte cu instituții de stat din România.

De exemplu, anul trecut, Asito Kapital a încheiat un contract pe trei ani pentru a asigura cele peste 700 de mașini deținute de Ministerul Afacerilor Externe.

Contractul, în valoare de 1,64 milioane de lei, a fost câștigat în asociere cu firma Fast Brokers.

Nici Banca Națională a României nu s-a speriat de dificultățile firmei de asigurări, cumpărând asigurări facultative pentru mai multe sedii ale sale din țară și din București.

29 Aug. 2026, 11:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Aug. 2026, 11:36 // Actual //  Ursu Victor

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.