Germania, bogată în numerar, este aspru criticată pentru că nu combate spălarea de bani

Germania a fost criticată de un organism mondial de supraveghere pentru că nu face suficient de mult pentru a combate spălarea de bani, de exemplu, pentru că nu a trimis în judecată decât foarte puţini infractori, deşi este unul dintre cele mai mari centre de numerar din lume.

Raportul Grupului de Acţiune Financiară Internaţională (GAFI), un organism global pentru a combate criminalitatea financiară, dă o lovitură dură poziţiei Germaniei, care se mândreşte cu o reputaţie de probitate.

Evaluarea evidenţiază o serie de deficienţe, inclusiv lipsa de control al celor care manipulează sume mari de bani, cum ar fi agenţii imobiliari, adăugând că, deşi Germania a înţeles riscurile, nu a făcut suficient pentru a le aborda, conform agenţiei de presă Reuters.

GAFI a criticat, de exemplu, natura dezarticulată a supravegherii, cu peste 300 de autorităţi regionale responsabile de monitorizare, precum şi lipsa de personal.

Scorul Germaniei este cu mult în urma Franţei, care a fost, de asemenea, evaluată recent de GAFI. Această clasare slabă înseamnă că Germania va trebui acum să raporteze anual organismului, în anii următori, cu privire la progresele înregistrate în remedierea deficienţelor.

Ministrul german de Finanţe, Christian Lindner, a recunoscut problema şi s-a angajat să centralizeze controlul, să angajeze personal suplimentar şi să modernizeze tehnologia autorităţilor.

„Noi ne ocupăm de peştii mici, în timp ce peştii mari scapă„, a declarat el jurnaliştilor la începutul acestei săptămâni, înainte de publicarea raportului, adăugând că va intensifica eforturile de „urmărire a banilor„.

GAFI a declarat că Germania a trimis în judecată aproximativ 1.000 de persoane pentru spălare de bani în 2020, în ciuda deschiderii a peste 37.000 de anchete, un nivel de condamnări pe care l-a considerat „foarte mic”.

Germania are mai multe bănci decât orice altă ţară din Uniunea Europeană, în timp ce mulţi germani preferă să folosească numerar, despre care GAFI a spus că reprezintă trei sferturi din tranzacţii. Nu există o limită superioară tranzacţiile în numerar.

#cash #Germania #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.