Putin, sărăcie lucie. 10 ani de muncă, duși pe apa sâmbetei

O analiză arată că Rusia încearcă să își salveze economia încă de la începutul războiului. Cu toate că sancțiunile și-au spus cuvântul, Banca Centrală a țării păstrează afacerile „în picioare” și se ferește de criză.

Cu toate că Rusia s-a ales cu mai multe sancțiuni de la Occident, țara lui Putin a încercat să își salveze economia. India și China continuă să cumpere petrol ieftin rusesc, iar acesta este un ajutor pentru Kremlin, potrivit unei analize.

Cu toate acestea, fostul ministru al Economiei în Rusia anilor ‘90 și alți analiști spun că economia rusă este la pământ și cel mai probabil se va confrunta cu o stagnare lungă ca efect al sancțiunilor occidentale.

La suprafață, schimbările nu sunt multe și nici majore, cu excepția unor mici afaceri. În prezent, magazinele McDonalds se numesc „Vkusno i tochka”(„Gustos și atât”), iar cafenelele Starbucks se redeschid sub brandul Stars Coffee.

Sancțiunile care vizează exporturile esențiale de energie ale țării și sistemul financiar ar fi trebuit să afecteze Rusia, dar lucrurile au stat diferit. Andrei Nechaev, care a fost ministru al Economiei în timpul unor vremuri tulburi pentru Rusia și a ajutat la conducerea tranziției acesteia către o economie de piață după căderea URSS, a declarat că Banca Centrală a Rusiei este cea care mai ține economia „în picioare” și că autoritățile nu renunță.

Ce se întâmplă cu economia Rusiei

La începutul anului, rubla rusă s-a prăbușit la un nivel record în raport cu dolarul american, deoarece Occidentul a înghețat jumătate din rezervele de valută străină ale țării, care echivalau cu 600 de miliarde de dolari.

Cu toate astea, Rusia ar fi reușit să își revină. În prezent, dobânzile sunt mai mici decât înainte de război, iar Banca Centrală a Rusiei spune că inflația care atinsese 18% în aprilie, va ajunge la 12% – 15% până la sfârșitul anului. De asemenea, banca a revizuit și prognoza pentru economie, iar acum se așteaptă la o scădere de 4-6%. În aprilie, estimarea era între 8% și 10%. Pe de altă parte, Fondul Monetar Internațional estimează acum o contracție de 6% a economiei ruse.

Rusia se aștepta la o criză

Regimul de la Kremlin a avut 8 ani la dispoziție să se pregătească pentru actuala criză, după sancțiunile din 2014, când a fost anexată Crimeea. Rusia ar fi știut ce o așteaptă. „Ieșirea Mastercard și Visa (de pe piața rusă) abia a avut un impact asupra plăților interne, deoarece banca centrală rusă avea pregătit propriul sistem alternativ de plăți”, spune Nechaev.

În Rusia a fost creat cardul de credit Mir și un sistem de procesare propriu a tranzacțiilor, în 2017. Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a precizat că veniturile Rusiei din vânzarea de petrol și gaze către Europa s-au dublat între martie și iulie 2022, în comparație cu media aceleiași perioade din anii trecuți. În plus, datele arată că livrările de gaze către Europa au scăzut cu aproximativ 75% în ultimele 12 luni. Nici dispariția unor restaurante faimoase nu au afectat Kremlinul foarte tare, potrivit CNN.

#economie #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.