Consumatorii francezi renunță la pește și mâncarea organiză, din cauza inflației. Optează pentru carnea ieftină

Consumatorii francezi, conştienţi de costuri, renunţă la peşte şi la mâncarea organică, cumpărând carne mai ieftină, pentru a economisi bani atunci când fac cumpărături. Cel puțin, așa afirmă Alexandre Bompard, şeful celui mai mare retailerul european, Carrefour.

„Fac alegeri în favoarea celor mai scăzute preţuri, nu cumpără vită ci cea mai ieftină carne de porc, nu cumpără peşte sau mâncarea organică. Acest fenomen este actual, este profund şi s-a extins în ultimele săptămâni”, a declarat Bompard la o masă rotundă cu Medef, cea mai mare federaţie patronală din Franţa.

Carrefour şi concurenţii săi din industria alimentară s-au adaptat noilor tendinţe cu campanii promoţionale ce vizează îngheţarea preţurilor la o serie de produse folosite zilnic, a explicat Bompard.

Săptămâna trecută, Carrefour a anunţat că va îngheţa preţurile la 100 dintre produsele sale, pentru a-i ajuta pe francezi să facă faţă creşterii inflaţiei, scrie Reuters.

Carrefour va îngheţa preţurile până la 1 noiembrie la o varietate de produse, de la alimente la produse sanitare şi îmbrăcăminte.

În majoritatea ţărilor dezvoltate inflaţia a atins un nivel record în ultimele luni, în urma perturbărilor din lanţurile de aprovizionare, provocate de pandemie, şi a creşterii preţului energiei, după invadarea Ucrainei de către Rusia.

#preturi #Franta #alimente #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.