Chișinăul ține în șah regimul de la Tiraspol! Parlicov: Cuciurganul nu poate deconecta Moldova de la curent

Nu există riscul ca Republica Moldova să rămână fără energie electrică. Chișinăul stă foarte bine la capitolul securitate energetică, a declarat pentru BANI.md expertul în energetică Victor Parlicov.

„Chiar dacă centrala de la Cuciurgan deconectează curentul electric cei din stânga Nistrului rămân fără curent or, partea dreapta a Nistrului va avea energie. Respectiv problema cu lipsa energiei electrice e exclusiv a pății stângi a Nistrului. Toată economia de acolo se ține pe gazul rusesc gratuit și pe energia ieftină”, a explicat Parlicov.

Potrivit expertului, în prezent, Republica Moldova poate face ce vrea, „or cei din stânga Nistrului se deconectează pe ei înșiși”.

Republica Moldova poate importa curent din Ucraina și România, după ce sistemul energetic al Ucrainei și cel al Chișinăului, care depinde în măsură covârșitoare de primul, au fost sincronizate, în data de 20 martie, cu cele din Europa de Vest.

Republica Moldova importă 70% din necesarul de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan, care este controlată de grupul rusesc INTER RAO.

Astăzi, 31 august, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat că Energocom a semnat contractele de furnizare a energiei electrice pentru 67% cu centrala de la Cuciurgan la preţul de 59,9 USD/MWh, pentru luna septembrie

De-a lungul anilor, autoritățile de la Chișinău au transformat importul de energie electrică într-o formă de finanțare a separatismului de la Tiraspol – peste 70% din electricitatea importată, 2 miliarde Kwh, este cumpărată de la centrala electrică de la Cuciurgan. Curentul electric este produs din gazul care nu este plătit, iar datoria în prezent este 8 miliarde USD. Periodic sunt pronunțate hotărâri ale instanțelor internaționale pentru legalizarea datoriile la gaz, puse în cârca Moldovagaz.

#Cuciurgan #Energie #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.