Bruxelles-ul ne felicită: Economia Moldovei crește… de la 0,9% la fabulosul 1,6%

Comisia Europeană a revizuit în creștere prognoza de creștere economică a Republicii Moldova pentru anul 2025, de la 0,9% la 1,6%, potrivit noilor estimări publicate miercuri. Bruxelles-ul notează că economia moldovenească a început să își revină în prima jumătate a anului, impulsionată de investițiile private robuste și de compensările la energie acordate în primul trimestru, care au atenuat presiunea scumpirilor asupra consumului populației.

În perspectivă, Comisia Europeană estimează că PIB-ul Moldovei va accelera treptat: 2,6% în 2026 și 3,7% în 2027, pe fondul creșterii constante a consumului privat și a implementării investițiilor finanțate prin Mecanismul pentru Reformă și Creștere.

Inflația ar urma să scadă la 6% până la finalul acestui an, pe fondul ieftinirii produselor alimentare și al reducerii unor tarife reglementate. Deficitul bugetar este prognozat să ajungă la 3,8% din PIB în 2025 și să se adâncească la aproape 5% în 2026, pe măsură ce cresc cheltuielile pentru reforme și investițiile finanțate prin Planul de Creștere al UE.

Veniturile bugetare ar urma să fie susținute începând cu 2027 de eliminarea treptată a cotei zero la impozitul pe profitul reinvestit pentru întreprinderile mici și mijlocii — o măsură care, potrivit CE, va avea un efect pozitiv asupra colectării fiscale. Datoria publică se va majora moderat, de la 38,2% din PIB în 2024 la 41,1% în 2027, evoluție favorizată de un context avantajos al ratelor dobânzilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea cu peste 250 de milioane de lei a finanțării destinate proiectului de reabilitare a infrastructurii Căii Ferate din Moldova este determinată de ritmul mai lent de implementare a investițiilor. Explicația a fost oferită de ministraul Finanțelor, Victoria Belous, în contextul rectificării bugetului de stat pentru anul 2026.

Potrivit ministrul, mai multe proiecte investiționale nu avansează în ritmul prevăzut atunci când au fost planificate alocările în Legea bugetului de stat. În aceste condiții, menținerea banilor rezervați pentru lucrări care nu vor putea fi executate până la sfârșitul anului nu ar fi justificată.

„Avem un ritm de implementare nu după cum este planificat în Legea bugetului, pe mai multe proiecte. Calea Ferată este unul dintre proiectele investiționale. Companiile care prestează servicii au estimat că nu vor face volumul planificat pentru care noi avem rezervați bani în buget”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a precizat că situația nu vizează exclusiv CFM, ci mai multe proiecte investiționale. Autoritățile au fost informate că o parte dintre lucrările și serviciile programate pentru 2026 nu vor putea fi realizate în volumul prevăzut inițial.

„Nu este rațional să menținem acești bani bugetați, deoarece ne-au informat că nu vor presta toate serviciile care au fost planificate. Această referință este valabilă pentru toate proiectele investiționale”, a explicat Belous.

Potrivit proiectului de rectificare analizat de BANI.MD, una dintre cele mai mari reduceri vizează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, unde cheltuielile sunt diminuate cu 257,8 milioane de lei.

Rectificarea bugetară prevede, în total, reducerea cu 959,8 milioane de lei a cheltuielilor pentru proiectele finanțate din surse externe. Printre proiectele afectate se numără și construcția noului penitenciar din Chișinău, cu o reducere de 250 milioane de lei, programul de dezvoltare a pădurilor – minus 230,1 milioane de lei, modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole – minus 161 milioane de lei, precum și proiectul de gestionare a riscurilor de dezastre și reziliență climatică – minus 144,5 milioane de lei.

În același timp, Guvernul propune majorarea cheltuielilor bugetului de stat cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile ar urma să crească cu 600,5 milioane de lei. Deficitul bugetului de stat va fi astfel majorat cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB.

Belous a declarat că majorarea veniturilor se bazează inclusiv pe încasări mai mari din impozite și taxe, autoritățile mizând în special pe venituri suplimentare din TVA și impozitul pe venit.