SUA livrează un nou ajutor militar Ucrainei. La cât se ridică pachetul de sprijin și ce va include

Statele Unite vor trimite Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de 675 milioane de dolari, a anunţat joi secretarul apărării, Lloyd Austin, la baza americană Ramstein din Germania, unde s-au reunit aliaţii Kievului pentru a-şi coordona sprijinul, transmite AFP.

Acest nou pachet de ajutor va include mai ales sisteme de lansatoare de rachete multiple ghidate GMLRS, ‘obuziere de 105 mm, muniţii de artilerie, precum şi (vehicule) Humvee, ambulanţe blindate, sisteme antitanc, arme uşoare şi altele’, a detaliat Austin în faţa presei.

Şi alte ţări, printre care Germania, ar urma să anunţe în cursul zilei noi ajutoare.

Aceste livrări îşi arată rezultatele pe teren, a dat asigurări Austin. ‘Astăzi, constatăm succesul evident al eforturilor noastre comune pe câmpul de luptă’, a spus el.

‘În fiecare zi, constatăm determinarea aliaţilor şi a partenerilor din întreaga lume care ajută Ucraina să reziste războiului de cucerire ilegal, imperialist şi nejustificat al Rusiei’, a adăugat Austin.

Această a cincea reuniune a grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, ce are loc la invitaţia şefului Pentagonului, îşi propune să facă dovada ‘unităţii şi solidarităţii’ aliaţilor Ucrainei, a indicat şeful Statului Major american, generalul Mark Milley.

Reprezentanţii a peste 40 de ţări şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-au reunit la baza Ramstein pentru a discuta mai ales despre provocările în materie de producţie de armament ale conflictului.

#arme #ajutor #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.