Cât de tare vor strânge din dinţi europenii când vine factura la energie în funcţie de ţara unde locuiesc

Europa se confruntă cu o criză energetică care afectează tot continentul, cauzată de închiderea NordStream, însă impactul direct asupra europenilor variază foarte mult în funcţie de mixul energetic al fiecarei ţări. Preţul mediu al energiei electrice este cu 30% mai mare în Marea Britanie decât în cazul vecinilor săi europeni, scrie Financial Times.

În ecuaţia facturilor pentru energie, trebuie luate în considerare nivelul de sprijin din partea guvernelor, mecanismele de stabilire a preţurilor dar şi impozitarea. Pentru a mai atenua efectele haosului energetic, UE a propus o plafonare a preţurilor la gazele ruseşti şi o taxă pentru companiile energetice, pentru a-şi proteja consumatorii. Pe lângă iniţiativa UE, ţările europene au anunţat şi o serie de măsuri individuale, cum ar fi reducerea de taxe.

„Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat peisajul energetic. Nu poate exista o altă ieşire din această situaţie decât intervenţia directă a guvernelor”, a declarat Sumit Bose, specialist în energie verde.

Cu toate acestea, o creştere a costului energiei electrice este inevitabilă în Europa, deoarece preţurile gazelor impactează şi piaţa energiei electrice. La această problemă se mai adaugă şi dificultăţi privind întreţinerea unor centrale nucleare, dar şi seceta care pune în dificultate sectorul hidroelectric.

Marea Britanie reuşeşte să genereze 40% din electricitatea sa prin arderea gazelor naturale, după ce a s-a mişcat mai rapid decât vecinii săi europeni şi şi-a redus dependenţa de cărbune.

De la 1 octombrie, intră în schemă plafonarea preţurilor pentru majoritatea facturilor la energie plătite de britanici. Mai mult, noul prim-ministru, Liz Truss, urmează să îngheţe preţurile şi mai mult, astfel încât factura unei gospodării să nu depăşească mai mult de 2.500 de lire sterline pe an.

În ceea ce priveşte gazele naturale, gospodăriile din Olanda plătesc cele mai mari costuri, urmate de cele din Germania. Ambele ţări se bazau în mare măsură pe aprovizionarea din Rusia.

Până în august, Ungaria a plătit cei mai puţini bani pentru gazele naturale. Premierul Viktor Orban a încheiat în trecut o serie de acorduri şi înţelegeri cu Rusia pentru a asigura livrări de energie la preţuri mai mici, în comparaţie cu restul Europei.

Cu toate acestea, Ungaria a înregistrat în continuare o creştere a preţurilor pentru import, pe măsură ce costul gazelor naturale a sărit în aer.

#gaz #factura #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Depozitele la termen înRepublica Moldova au înregistrat o scădere semnificativă în luna martie 2024, conform datelor furnizate de Banca Națională a Moldovei. Depozitele noi atrase au totalizat 2,6 miliarde de lei, înregistrând o diminuare cu 28,9 la sută față de luna precedentă, februarie 2024.

Din totalul depozitelor atrase, cele exprimate în moneda națională au reprezentat o pondere majoră de 69,3 la sută, însumând 1,8 miliarde de lei, în scădere cu 30,4 la sută față de luna anterioară. Depozitele exprimate în valută au totalizat 813,2 milioane lei, înregistrând o descreștere de 25,2 la sută.

Rata medie nominală la depozitele noi atrase în moneda națională s-a diminuat cu 0,26 puncte procentuale, ajungând la 3,55 la sută, în timp ce rata medie la depozitele exprimate în valută s-a redus cu 0,30 puncte procentuale, atingând 1,50 la sută.

În ceea ce privește termenele de plasare, depozitele cu termene de la 6 până la 12 luni au înregistrat cea mai mare pondere, reprezentând 43,8 la sută din totalul depozitelor la termen, urmate de depozitele cu termene de la 2 până la 5 ani, cu o pondere de 23,0 la sută.

Depozitele persoanelor fizice au însumat 2 091,3 milioane lei în luna martie 2024, înregistrând o scădere de 32,6 la sută față de luna precedentă. Depozitele cu termene de la 6 până la 12 luni au fost cele mai solicitate, reprezentând 43,7 la sută din totalul depozitelor persoanelor fizice.

Rata medie la depozitele atrase în moneda națională de la persoanele fizice s-a micșorat cu 0,18 puncte procentuale, ajungând la 3,64 la sută, în timp ce rata medie la depozitele exprimate în valută s-a diminuat cu 0,25 puncte procentuale, atingând 1,49 la sută.

Comparativ cu luna precedentă, depozitele în moneda națională ale persoanelor juridice au înregistrat o creștere de 30,4 la sută, ajungând la 450,2 milioane lei, în timp ce depozitele în valută ale acestora s-au redus de 2,7 ori, totalizând 103,1 milioane lei.

Rata medie la depozitele atrase în moneda națională de la persoanele juridice s-a micșorat cu 0,43 puncte procentuale, ajungând la 3,30 la sută, în timp ce rata medie la depozitele exprimate în valută s-a diminuat cu 0,40 puncte procentuale, atingând 1,58 la sută.